De peste un deceniu, conducerea de la Beijing a urmărit un obiectiv clar: reducerea dependenţei de energie importată. Sub direcţia lui Xi Jinping, China a investit masiv în energie regenerabilă, infrastructură şi noi surse de aprovizionare. Rezultatul este un sistem energetic diversificat, capabil să reziste mai bine şocurilor externe, precum actuala criză globală a petrolului, scrie CNN.

China a construit o reţea complexă de securitate energetică. Pe lângă importuri din Rusia, Asia Centrală şi Myanmar, Beijingul a dezvoltat conducte terestre pentru a reduce dependenţa de rutele maritime vulnerabile. În paralel, ţara a accelerat producţia internă de energie. Totodată, a acumulat rezerve strategice importante de petrol, estimate la câteva luni de consum. Un pilon central al strategiei îl reprezintă energia regenerabilă. China este lider global în producţia de energie eoliană şi solară, având o capacitate de trei ori mai mare decât următoarele mari economii combinate. De asemenea, dezvoltarea vehiculelor electrice a redus semnificativ consumul de petrol, acestea reprezentând peste jumătate din vânzările de maşini noi.

Cu toate acestea, China nu a renunţat la combustibilii tradiţionali. Cărbunele rămâne o componentă majoră a mixului energetic, iar producţia internă de petrol şi gaze continuă să crească.

În ciuda progreselor, ţara încă importă aproximativ 70% din necesarul de petrol şi 40% din gazele naturale. Blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz a afectat puternic pieţele globale, însă China a fost relativ protejată datorită rezervelor şi diversificării surselor. Chiar şi aşa, creşterea preţurilor la combustibili a dus la costuri mai mari pentru transport şi industrie, iar autorităţile au intervenit pentru a limita impactul asupra economiei.

În contextul crizei, strategia Chinei începe să fie privită ca un model de urmat. Exporturile de tehnologii verzi – inclusiv baterii şi vehicule electrice – au crescut semnificativ. În acest moment, tot mai multe ţări analizează soluţii similare pentru a-şi asigura independenţa energetică. Pentru Beijing, actuala criză confirmă direcţia adoptată: o economie mai puţin dependentă de petrol şi mai bine pregătită pentru un viitor incert.