Surya Midha, Brendan Foody şi Adarsh Hiremath sunt trei antreprenori americani de origine indiană care au devenit, într-un timp record, unele dintre cele mai cunoscute figuri ale noii generaţii de fondatori din Silicon Valley. În 2025, la doar 22 de ani, cei trei au devenit cei mai tineri miliardari „self-made” din lume, după ce compania lor, Mercor, a fost evaluată la 10 miliarde de dolari.

Startupul AI Mercor, fondat în 2023, a pornit ca o platformă de recrutare bazată pe inteligenţă artificială şi s-a transformat rapid într-o infrastructură prin care companiile de tehnologie găsesc experţi capabili să contribuie la antrenarea şi evaluarea sistemelor AI.

Povestea lor începe însă cu mult înainte de Mercor. Midha, Foody şi Hiremath s-au cunoscut la Bellarmine College Preparatory, un liceu din San Jose, California, unde au făcut parte din echipa de debate. Pentru cei trei, dezbaterile nu au fost doar o activitate extracurriculară, ci un antrenament intelectual care avea să le influenţeze ulterior modul de a gândi afacerile şi tehnologia.

Surya Midha a devenit unul dintre cei mai buni competitori de policy debate din Statele Unite, iar împreună cu partenerul său a reuşit o performanţă rară, câştigând cele trei mari competiţii naţionale ale domeniului. A absolvit Bellarmine în 2021 şi a intrat la Georgetown University, unde a studiat în cadrul School of Foreign Service, concentrându-se asupra relaţiilor internaţionale, matematicii şi economiei.

Adarsh Hiremath a urmat un traseu asemănător, dar cu o orientare mai pronunţat tehnică. Şi el a excelat în debate, înainte de a ajunge la Harvard University. Brendan Foody a studiat, la rândul său, la Georgetown. Experienţa universitară a fost însă de scurtă durată pentru toţi trei. În loc să urmeze traseul convenţional al unei diplome şi apoi al unei cariere într-o mare companie, au ales să renunţe la facultate pentru a construi o afacere. Decizia a fost susţinută şi de Thiel Fellowship, programul creat de antreprenorul Peter Thiel pentru tinerii care aleg să părăsească universitatea şi să lucreze la propriile proiecte.

Ideea care avea să devină Mercor a apărut în 2023, în timpul unui hackathon desfăşurat la São Paulo, Brazilia. Cei trei au observat o problemă simplă, dar cu un potenţial uriaş: companiile aveau nevoie de oameni foarte bine pregătiţi, iar talentul era distribuit în întreaga lume, fără un mecanism eficient pentru identificarea, evaluarea şi angajarea lui. Prima versiune a Mercor a încercat să rezolve această problemă folosind inteligenţa artificială pentru a intervieva şi evalua candidaţi şi pentru a-i potrivi cu locurile de muncă optime. În ianuarie 2024, compania anunţa o finanţare iniţială de 3,6 milioane de dolari şi o platformă capabilă să analizeze CV-uri, profiluri GitHub, portofolii şi interviuri pentru a identifica rapid candidaţii potriviţi.

În primele luni, cei trei fondatori au lucrat din camerele de cămin şi au construit compania cu resurse limitate. Mercor a crescut însă rapid, iar fondatorii au înţeles că aceeaşi infrastructură putea fi folosită pentru o problemă şi mai importantă: nu doar pentru a ajuta oamenii să găsească locuri de muncă, ci pentru a ajuta inteligenţa artificială să înveţe din experienţa oamenilor. Compania şi-a schimbat astfel direcţia şi a început să conecteze laboratoarele de AI cu specialişti din domenii precum programarea, medicina, dreptul, finanţele, jurnalismul şi ştiinţele exacte. Aceşti experţi furnizează răspunsuri, evaluări şi exemple de muncă reală, contribuind la antrenarea şi testarea modelelor de inteligenţă artificială.

În mai puţin de trei ani, au trecut de la un proiect pornit la un hackathon la o companie evaluată la miliarde de dolari şi la o poziţie importantă în ecosistemul mondial al inteligenţei artificiale.

Mercor s-a transformat astfel dintr-un startup de recrutare într-o piesă importantă a infrastructurii economiei AI. În loc să considere inteligenţa artificială exclusiv o tehnologie care înlocuieşte munca umană, fondatorii au construit un model în care expertiza umană devine o resursă necesară pentru dezvoltarea sistemelor AI.

Brendan Foody a devenit figura publică principală a companiei şi a ocupat funcţia de CEO, fiind implicat în definirea strategiei şi în dezvoltarea viziunii Mercor asupra pieţei muncii. În 2026, el a vorbit frecvent despre schimbările pe care inteligenţa artificială le va produce în economie şi despre apariţia unei noi categorii de date, cele provenite din activitatea unor profesionişti capabili să evalueze şi să îmbunătăţească modelele AI. În aprilie 2026, Foody a prezentat această viziune şi în cadrul Stanford Technology Ventures Program, explicând modul în care Mercor încearcă să folosească expertiza umană pentru a testa şi antrena sisteme capabile să realizeze sarcini profesionale complexe.

Adarsh Hiremath a avut un rol central în dezvoltarea tehnică a companiei. În calitate de cofondator şi CTO, el a contribuit la construirea infrastructurii care permite identificarea experţilor, distribuirea proiectelor şi controlul calităţii muncii realizate pentru clienţii Mercor. Platforma a ajuns să gestioneze o reţea de zeci de mii de specialişti, transformând expertiza profesională într-un element care poate fi accesat şi organizat la scară globală. În viziunea lui Hiremath, problema nu este doar recrutarea, ci organizarea inteligenţei umane astfel încât aceasta să poată alimenta dezvoltarea următoarei generaţii de sisteme AI.

Surya Midha a fost, la început, COO al Mercor şi s-a concentrat asupra operaţiunilor şi dezvoltării companiei. În octombrie 2025, el a trecut în poziţia de chairman, în timp ce Foody a continuat ca CEO, iar Hiremath a rămas responsabil de tehnologie. Această schimbare a reflectat maturizarea unei companii care crescuse într-un ritm extraordinar şi avea nevoie de o structură managerială adaptată unei organizaţii mult mai mari decât startupul creat în camerele de cămin cu numai doi ani înainte.

Momentul care i-a transformat pe cei trei într-un fenomen global a venit în octombrie 2025. Mercor a atras 350 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare series C, la o evaluare de 10 miliarde de dolari. În doar câteva luni, evaluarea companiei crescuse de la aproximativ 2 miliarde de dolari la 10 miliarde, pe fondul exploziei interesului pentru infrastructura necesară dezvoltării inteligenţei artificiale. La vârsta de 22 de ani, Foody, Hiremath şi Midha au devenit astfel cei mai tineri miliardari self-made din lume, depăşind recordul asociat anterior lui Mark Zuckerberg, care devenise miliardar la
23 de ani.

Ascensiunea Mercor nu s-a oprit aici. Compania a raportat o creştere spectaculoasă a veniturilor, de la un ritm anualizat de aproximativ un milion de dolari la începutul perioadei sale de dezvoltare la 500 de milioane de dolari în 2025. În 2026, ritmul de creştere a continuat, iar în iulie compania
a anunţat că veniturile anualizate au depăşit
2 miliarde de dolari. În aceeaşi perioadă, au apărut informaţii potrivit cărora Mercor negocia o nouă rundă de finanţare la o evaluare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, însă aceste discuţii erau încă în desfăşurare şi nu reprezentau o evaluare finalizată.

În centrul acestei evoluţii se află o întrebare care depăşeşte povestea personală a celor trei antreprenori: ce se întâmplă cu munca umană într-o economie dominată de inteligenţa artificială? Foody, Hiremath şi Midha încearcă să construiască un răspuns prin Mercor. Dacă prima etapă a internetului a creat platforme care conectau oameni cu informaţii, produse sau servicii, noua economie AI ar putea crea platforme care conectează inteligenţa umană cu maşinile capabile să o multiplice.

Povestea celor trei este cu atât mai neobişnuită cu cât succesul lor a venit la o vârstă la care majoritatea oamenilor abia îşi încep cariera. Foody, Hiremath şi Midha au renunţat la facultate, au transformat experienţa din competiţiile de debate într-un avantaj antreprenorial şi au identificat o oportunitate într-un domeniu aflat încă la început.  

Traducere şi adaptare: Ioana Mihai-Andrei