Avantajul pur tehnic poate fi replicat rapid în prezent, însă Sparking Capital schimbă regulile selecţiei pentru noul său fond de 30-40 de milioane de euro: caută afaceri cu tracţiune comercială reală, nu doar idei teoretice vândute dintr-o prezentare.

Vehiculul de investiţii ancorat de Fondul European de Investiţii face trecerea de la tichetele mici acordate exclusiv pe piaţa locală la finanţări de până la 1,5 milioane de euro destinate start-up-urilor din întreaga Uniune Europeană. Primele trei companii care au trecut acest test de validare provin din România, Cehia şi Germania, deschizând drumul pentru un portofoliu ţintă de 24 de proiecte.

Cu al doilea fond s-a schimbat în primul rând dimensiunea. Primul fond a fost unul exclusiv privat, la o valoare mult mai mică, şi a investit în start-up-uri exclusiv din România, în timp ce al doilea duce lucrurile la un nivel mult mai mare. Poziţionarea a rămas în zona early-stage, pre-seed şi seed, dar dimensiunea, guvernanţa şi obiectivele noastre sunt acum mult mai mari”, a declarat Cristian Negruţiu, General Partner Sparking Capital, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

Primul fond Sparking Capital, lansat în 2019, a fost un vehicul exclusiv privat şi de dimensiuni reduse, care a investit numai în start-up-uri din România.

Sparking Capital a fost, de altfel, primul fond de capital de risc din România autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) atât ca fond, cât şi ca administrator de fonduri de investiţii alternative, după un proces descris de fondatori drept „de pionierat”.

Acel prim fond a finanţat circa 12 companii, cu tichete de 150.000 - 200.000 de euro, şi a realizat recent primul exit, considerat de echipă un succes, deşi cifrele nu pot fi încă făcute publice. Al doilea fond păstrează aceeaşi poziţionare early-stage (pre-seed şi seed), dar la altă scară. De această dată, capitalul este ancorat de Fondul European de Investiţii, prin programul „Recovery Equity Fund of Funds Romania” finanţat din PNRR, la care s-au adăugat investitori privaţi, iar fondul se uită acum dincolo de România, către regiune şi întreaga Uniune Europeană. Partenerii au ales să anunţe public lansarea abia după ce au finalizat primele tranzacţii. „Valoarea pe care o ţintim pentru fond este de 30 de milioane de euro. Am strâns până acum peste 90% din fondurile necesare şi credem că vom depăşi această valoare, maximul fiind de 40 de milioane. Cel mai important este că acum avem bani pentru investiţii”, a explicat Vlad Sarca, General Partner Sparking Capital.

Noua paradigmă: fără finanţări doar pe baza PowerPoint

Dincolo de dimensiune, fondul al doilea vine şi cu o schimbare a felului în care se investeşte în stadiile incipiente. Generalizarea instrumentelor de inteligenţă artificială a făcut partea tehnică mai uşor de realizat, astfel încât avantajul competitiv s-a mutat dinspre echipa tehnică spre validarea comercială a produsului. „Acum câţiva ani, pre-seed însemna o echipă şi o idee. Ca să fiu şi mai direct, un PowerPoint. Această paradigmă s-a schimbat: acum cerem măcar o validare a produsului, iar cea mai bună validare o reprezintă chiar clienţii”, a punctat Negruţiu.

În consecinţă, selecţia este mult mai dură. Nu lipsa ideilor este problema, ci numărul mic de echipe care reuşesc să treacă pragul de la concept la tracţiune reală în piaţă – un avertisment direct pentru fondatorii care se pregătesc să bată la uşa investitorilor. „Nu neapărat că nu apar mai multe start-up-uri în România, ci foarte puţine reuşesc să facă trecerea de la o simplă idee şi o echipă către o validare reală în piaţă”, a subliniat Negruţiu. Vlad Sarca a adăugat că o soluţie pur tehnică nu este suficientă, pentru că poate fi copiată sau concurată în câteva luni. De aceea, fondul caută afaceri, nu doar produse. „Noi nu investim în soluţii tehnice şi nici doar în fondatori tehnici. Investim în afaceri, iar o afacere trebuie să aibă şi o forţă de vânzări. Iei bani de la investitori şi dezvolţi produsul, dar trebuie să iei bani şi din piaţă”, a precizat Vlad Sarca.

Cât şi unde investeşte fondul II

Concret, tichetele de investiţie se situează, în pre-seed, între 250.000 şi 500.000 de euro, în funcţie de rundă, şi ajung la circa 750.000 de euro la nivel de seed, urmând ca, prin runde ulterioare de follow-on, suma cumulată să atingă în medie peste un milion de euro per companie. Fondul şi-a propus un portofoliu de circa 24 de start-up-uri pe toată durata sa de viaţă şi un ritm de aproximativ cinci investiţii pe an în primii ani.

Până acum a făcut trei investiţii, iar o a patra, de această dată în România, urmează să fie finalizată luna viitoare; abia atunci suma totală plasată va ajunge la circa două milioane de euro, în patru companii – două româneşti şi două din străinătate. „Ne concentrăm foarte mult pe soluţii «business-to-business» şi ne uităm la verticale unde, ca ţară, avem avantaje competitive de competenţă umană, precum cybersecurity – venind din companii ca Bitdefender – sau fintech, unde avem o tradiţie de peste 25 de ani”, a detaliat Sarca. Pe lângă acestea, fondul urmăreşte soluţii bazate pe inteligenţă artificială şi AI generativ – cu condiţia unui diferenţiator tehnologic real –, dar şi zone precum supply chain, logistică sau proptech, în care echipa are experienţă directă.    

Criteriul comun rămâne dimensiunea pieţei: partenerii caută pieţe care se îndreaptă către un miliard de euro, fie în prezent, fie în următorii cinci ani.

Pariul pe internaţionalizare şi fondatori cu experienţă

Deschiderea către pieţe externe se sprijină pe reţeaua de coinvestitori a fondului, construită în Europa Centrală şi de Est, Germania şi Marea Britanie, prin care partenerii primesc recomandări de tranzacţii. Cele trei investiţii deja făcute ilustrează această direcţie internaţională. Pluria, pornită din România de Andrei Creţu şi Gabriela Drăghia, s-a extins ulterior în Spania şi America Latină şi este prezentă acum în circa 150 de oraşe, cu o cifră de afaceri care depăşeşte un milion de euro. RobosizeME, cu sediul în Cehia, automatizează procese de back-office din industria hotelieră cu ajutorul inteligenţei artificiale, iar Liv Longevity Labs, un start-up pre-seed din Germania în care Sparking este primul investitor instituţional, activează pe segmentul testării de longevitate – un „megatrend” pe care fondul mizează. Un element urmărit constant este experienţa fondatorilor. Deşi fondul rămâne deschis şi către antreprenori la prima experienţă, partenerii preferă echipele care au mai construit afaceri, pentru că reduc riscul investiţiei. „Suntem deschişi să investim şi în antreprenori la prima experienţă, dar un fondator mai experimentat reprezintă pentru noi, ca investitori, un risc mai mic”, a precizat Sarca. Un alt numitor comun al primelor investiţii, a adăugat acesta, este prezenţa câte unei fondatoare în fiecare echipă, fondul susţinând antreprenoriatul feminin. În paralel, echipa lucrează la maturizarea primului fond. Sparking Capital a realizat primul exit şi îşi propune ca, în cel mult doi ani, să marcheze câteva ieşiri reuşite din portofoliul iniţial – într-o piaţă în care, atrag atenţia partenerii, exiturile se fac încă „artizanal”, în lipsa unui ecosistem dezvoltat de cumpărători, avocaţi şi case de fuziuni şi achiziţii. „Obiectivul nostru este ca în următorii doi ani cel mult să facem câteva exituri bune din primul fond, astfel încât să mergem apoi cu focus total pe al doilea fond”, a conchis Negruţiu.

ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

Rubrica Start-up Pitch

1. Invitat: Christian Holzer, fondator şi CEO, ASO Airspace Intelligence

Ce face? A dezvoltat un sistem AI care transformă camerele de supraveghere existente în detectoare autonome de drone, pornind de la o cameră web de 50 de dolari şi o bază de peste 20 de milioane de imagini cu drone. Christian Holzer: „Cel mai mare progres al ASO a fost că generăm bani din prima zi. Am pornit foarte repede cu proiecte-pilot, şi acelea plătite. Daţi-mi 100 de camere din Bucureşti şi avem o umbrelă de protecţie anti-dronă peste oraş.”

2. Invitat: Alexandru Stanciu, fondator, Briedo

Ce face? A lansat o platformă AI care înlocuieşte formularele clasice de brief ale agenţiilor de marketing cu un asistent virtual care discută cu clientul şi livrează un brief structurat.

Alexandru Stanciu: „La noi intră un client care probabil nu ştie ce vrea şi iese cu un brief complet structurat pentru agenţie. Economisim timpul acela de discovery, care normal se duce în două, trei, cinci sau mai multe ore.”

3. Invitat: Marius Funie, fondator, bucuresti.help

Ce face? A creat o platformă civică gratuită prin care un bucureştean fotografiază o problemă urbană, iar AI-ul recunoaşte categoria şi redactează sesizarea oficială către instituţia responsabilă, în sub 90 de secunde.

Marius Funie: „Lucrurile funcţionează dacă le arăţi cu degetul. Putem pune presiune pe autorităţi să ne rezolve problemele. Platforma este creată în totalitate în Claude, nu am scris nicio linie de cod.”

Rubrica Start-up Update

1. Invitat: Cristi Orăşanu, cofondator şi CEO, Naratix – soluţie AI pentru standardizarea datelor din e-commerce

Ce e nou? A pivotat spre segmentul enterprise şi se pregăteşte să atace piaţa din SUA, după o finanţare seed de un milion de euro de la Early Game Ventures, ţintind venituri de un milion de euro în 2026. Cristi Orăşanu: „2025 a fost anul în care noi ne-am hotărât să luăm direcţia enterprise, pentru că eram răspândiţi prin foarte multe ţări şi ne-am dat seama că nu este tocmai sustenabil. Am luat decizia să transformăm Naratix într-o soluţie 100% enterprise.”

2. Invitat: Teodor Blidaruş, CEO şi cofondator, FintechOS – platformă AI pentru bănci şi asigurători

Ce e nou? A trecut pe profit, cu o creştere de 130% în SUA, şi pregăteşte o nouă rundă de finanţare semnificativă, vizând venituri recurente de 35 de milioane de dolari în 2026.

Teodor Blidaruş: „Nu te lupţi doar cu tehnologia, ci cu nişte mamuţi cu capitalizări de peste 2 miliarde şi relaţii formate în 15-20 de ani. Nu contează ce spui, ci cine o spune împreună cu tine.”

3. Invitat: Robert Vija, cofondator, GEOflux.ai – platformă de vizibilitate a brandurilor în AI

Ce e nou? S-a reorientat de la pieţele anglofone către Spania şi America Latină, unde nu a identificat competitori pe nişa de optimizare a vizibilităţii brandurilor în motoarele AI, şi vizează o investiţie de la un milion de euro.

Robert Vija: „Pe zona de vorbitori de engleză la nivel global sunt start-up-uri care au ridicat 50, 60 de milioane în ultima rundă. Genul acesta de companii nu există în America Latină sau pe piaţa spaniolă.”

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.