Elevii care au intrat în clasa a VIII-a în anul şcolar 2026-2027 nu vor susţine, la finalul anului, un examen suplimentar de admitere la liceu, iar Evaluarea Naţională va avea aceeaşi formă ca în anul precedent, a declarat ministrul Educaţiei, Mihai Dimian, într-un interviu acordat Mediafax. 

Mihai Dimian spune că dezbaterea politică privind admiterea separată la liceu s-a schimbat în ultimele zile şi că discuţiile se îndreaptă fie spre abrogarea, fie spre prorogarea prevederii care permite liceelor să organizeze propriul concurs.

„Pentru elevii din acest an, 100% nu vor da admiterea, după concursul de admitere”, a declarat ministrul, înainte de a nuanţa că ar spune „99%”, având în vedere modul în care au evoluat discuţiile politice.

Mesajul său pentru familiile elevilor care au început acum clasa a VIII-a este însă ferm.

„Este foarte important ca atât părinţii, cât şi elevii care vor intra în clasa a VIII-a să ştie că nu se va organiza un astfel de concurs de admitere. Evaluarea Naţională va avea forma din anul precedent”, a afirmat Mihai Dimian.

Ministrul Educaţiei spune că a avut discuţii cu parlamentari ai principalelor partide înainte de apariţia proiectelor privind modificarea actualelor reguli de admitere.

Potrivit acestuia, PSD şi PNL erau iniţial înclinate spre prorogarea prevederii, în timp ce USR susţinea abrogarea articolului.

„Din ceea ce am înţeles de la ei, PSD şi PNL erau dispuşi către prorogare, iar USR dorea abrogarea articolului. Ulterior însă am văzut o discuţie foarte aprinsă între abrogare şi prorogare, dar ideea era să amânăm în primul rând acest concurs. Sau să-l abrogăm”, a declarat Dimian.

Dezbaterea a apărut în contextul proiectului legislativ care propune ca noile prevederi privind admiterea la liceu şi Evaluarea Naţională să se aplice generaţiei de elevi înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar 2026-2027.

Ministrul spune că problema nu este neapărat existenţa unei forme de concurs de admitere, ci modul în care mecanismul a fost introdus în legislaţie.

El aminteşte că inclusiv în rapoartele comisiilor prezidenţiale din domeniul educaţiei a existat ideea unui concurs de admitere care să ofere mai multă autonomie şcolilor.

„Nu ideea de concurs, ci modul în care ea a fost implementată în lege este una mai puţin benefică copiilor şi educaţiei”, afirmă Dimian.

Ministrul oferă drept exemplu şi învăţământul dual, unde operatorii economici doresc să fie implicaţi în selectarea elevilor care intră în clasele pentru care asigură pregătire şi colaborare.

Problema actualei legi, spune el, este formularea foarte largă, potrivit căreia un liceu „poate organiza” concurs de admitere.

„Dacă laşi foarte vag, înseamnă că laşi tuturor posibilitatea de a organiza şi de aici s-a ajuns de la o admitere specializată la o admitere dublă, aşa cum a fost ea numită. Adică în situaţia în care toate liceele să dorească un astfel de lucru”, explică ministrul.

În opinia sa, sistemul de admitere trebuie îmbunătăţit, inclusiv în ceea ce priveşte legătura dintre Evaluarea Naţională şi profilul liceal ales de elev.

Dimian vorbeşte despre posibilitatea unor forme de evaluare mai diversificate şi despre necesitatea unei consilieri mai bune pentru elevi, dar respinge ideea unui concurs generalizat la toate liceele.

Un alt subiect important abordat în interviul realizat înainte de debutul anului şcolar a fost situaţia manualelor.

Mihai Dimian precizează că problema nu priveşte manualele pentru gimnaziu în ansamblu, ci noile manuale pentru clasa a IX-a, care trebuie realizate după schimbarea planurilor-cadru şi a programelor şcolare.

„Nu este vorba despre manualele de gimnaziu, ci doar despre clasa a IX-a. Aici ce s-a întâmplat? A avut loc o reformă curriculară; avem un nou plan-cadru, de la clasa a IX-a până la a XII-a”, explică ministrul.

Potrivit acestuia, aproximativ 80% dintre noile programe şcolare au fost aprobate anul trecut, iar alte programe pentru clasa a IX-a au fost aprobate la începutul acestui an.

În total, spune Dimian, au fost aprobate aproximativ 700 de programe.

„Este cea mai mare reformă de programe şcolare din toată istoria României”, afirmă ministrul.

Dimian explică de ce a început târziu licitaţia pentru manuale
Ministrul susţine că procedura pentru noile manuale nu putea fi lansată înainte de aprobarea bugetului de stat.

Bugetul României a fost aprobat pe 27 martie, iar în 28 martie Ministerul Educaţiei a transmis documentaţia către ANAP.

Dimian afirmă că procesul a fost ulterior accelerat, iar evaluarea ofertelor s-a încheiat în 15 august.

„În unele discipline am avut şi 11 manuale de evaluat. Drept urmare, eu cred că toţi şi-au făcut treaba într-un ritm accelerat”, spune ministrul.

Potrivit calendarului prezentat de acesta, rezultatele finale ar urma să fie anunţate în jurul datei de 15 septembrie.

Dacă nu vor exista contestaţii, contractele vor putea fi semnate, iar manualele ar urma să fie disponibile mai întâi în format digital.

Pentru versiunea tipărită ar mai fi nevoie ulterior de două până la patru săptămâni.

Pentru perioada de tranziţie au fost elaborate repere metodologice care să îi ajute pe profesorii de clasa a IX-a să lucreze după noile programe.

„S-au elaborat şi nişte repere metodologice, astfel încât profesorul să aibă un suport pentru ceea ce urmează să facă în continuare”, afirmă Dimian.

Mihai Dimian admite că există o nemulţumire reală în rândul cadrelor didactice, în contextul măsurilor luate în sistemul de învăţământ şi al scăderii atractivităţii profesiei.

Ministrul menţionează creşterea normelor didactice, reducerea tarifelor pentru plata cu ora, dar şi problema respectului de care se bucură profesorii în societate.

„Nu putem minimiza ceea ce s-a întâmplat în sistemul de învăţământ. Măsurile care au fost luate: de creştere a normelor, de reducere a tarifelor la plata cu ora, dar şi de respect în general faţă de profesori”, spune ministrul.

El precizează că problema respectului nu ţine doar de administraţia publică.

„Vorbesc chiar de o anumită lipsă de respect din partea părinţilor pentru profesori sau chiar a elevilor. Sigur că nu aş generaliza, dar această paletă de factori cred că intervin într-o nemulţumire justificată din partea profesională”, afirmă Mihai Dimian.

Ministrul respinge însă caracterizarea potrivit căreia acesta ar fi „cel mai dezamăgitor an” pentru profesori.

„De aici până a spune că este cel mai dezamăgitor an cred că este un drum lung”, spune Dimian.

Ministrul susţine că presiunea asupra bugetului nu trebuie să transforme educaţia într-un simplu exerciţiu contabil.

Mihai Dimian afirmă că, în prima jumătate a anului, cheltuielile de personal ale Ministerului Educaţiei au scăzut cu 16%, precizând că reducerea priveşte aparatul ministerului, nu şcolile.

„Pe prima jumătate a anului, cheltuielile de personal, pe acest minister, au scăzut cu 16%. Deci este o abordare responsabilă. Nu în şcoli, ci în acest minister. Am considerat că ne putem face activitatea şi în aceste condiţii”, afirmă Dimian.

În acelaşi timp, ministrul avertizează că efectele unor reduceri în educaţie nu sunt vizibile imediat.

„Dacă tu scazi de aici, de la educaţie, acum poate nu vezi. Vezi anumite nemulţumiri, anumite proteste. Dar peste 10, 15 ani vei vedea tineri mai puţin educaţi care nu pot obţine un loc de muncă sau nu pot dezvolta o afacere”, spune ministrul.

Mihai Dimian respinge ideea că Ministerul Educaţiei ar fi urmărit pur şi simplu să facă economii prin reducerea burselor sociale.

El susţine că propunerea transmisă de minister nu prevedea reducerea perioadei de acordare şi nici scăderea cuantumului bursei.

În schimb, pragul de venit pentru accesul la bursă ar urma să crească cu 7%, ceea ce, potrivit ministrului, ar permite accesul unui număr mai mare de beneficiari.

„Nicio vorbă despre vreo economie. Dar vorbeşte despre un prag mai ridicat pentru accesul la aceste burse, cu 7%. (…) Deci vorbim de o creştere a numărului de beneficiari”, spune Dimian.

Ministrul spune că rămâne însă legitimă o discuţie despre modul în care este distribuită suma totală aferentă bursei sociale.

El oferă exemplul unei sume de 3.600 de lei pe an şi ridică problema dacă este mai eficient ca aceasta să fie distribuită în 12 tranşe de câte 300 de lei sau în nouă tranşe de câte 400 de lei.

În viziunea sa, bursa socială trebuie privită în primul rând drept un instrument educaţional pentru reducerea abandonului şcolar şi stimularea prezenţei la cursuri.

„S-ar putea ca o sumă mai mare acordată pe perioada activităţilor didactice să reprezinte o motivare suplimentară pentru elevul respectiv”, afirmă Dimian.

Ministrul susţine că protecţia socială a familiilor vulnerabile trebuie asigurată şi prin alte instrumente ale statului, în timp ce bursa trebuie să rămână legată de obiectivul educaţional.

„Banii pentru moment sunt importanţi, dar mult mai importantă este educaţia pentru copil. Iar eu, ministerul, trebuie ca, cu aceşti bani, nu doar să-i asigur un trai, ci aproape să-l oblig să vină la şcoală. Pentru că această şcoală îi va oferi şansa de a ieşi din această situaţie materială”, spune Mihai Dimian.

În interviul acordat Mediafax înainte de deschiderea noului an şcolar, Mihai Dimian anunţa că nu va merge în prima zi de cursuri nici la Bucureşti, nici la Suceava, ci în judeţul Prahova.

„Nici la Bucureşti, dar nici la Suceava. Voi fi în judeţul Prahova, la Ploieşti; într-o comunitate din mediul rural; apoi într-un centru educaţional de incluziune, în oraşul Ploieşti, la un liceu tehnologic, care are şi învăţământ dual. Pe de altă parte, voi fi şi la un colegiu de excelenţă din oraş”, declara ministrul.

Luni, 7 septembrie, ministrul a fost în Prahova şi a participat, între altele, la festivitatea de deschidere a anului şcolar de la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploieşti.

Alegerea Prahovei fusese explicată de Dimian prin intenţia de a vedea mai multe realităţi ale sistemului de educaţie, de la mediul rural şi incluziune până la învăţământul tehnologic şi unităţile de performanţă.

„Dificultăţile noastre mai mari sunt în zona rurală, în anumite comunităţi, în această zonă a politicilor de incluziune şi chiar a învăţământului tehnologic”, afirma ministrul înainte de începutul anului şcolar.

Mihai Dimian spunea că îşi doreşte ca tot mai multe familii să privească liceele tehnologice drept o oportunitate reală pentru copii şi speră ca investiţiile realizate şi schimbările pregătite în sistem să crească atractivitatea acestui tip de învăţământ.