Capacitatea economiştilor şi a băncilor centrale de a anticipa următoarea criză financiară este afectată de un gol tot mai mare de informaţii, pe măsură ce segmente tot mai extinse ale economiei migrează în zone opace, dominate de finanţări private şi structuri greu de monitorizat. Oficialii recunosc că pierderea transparenţei reduce şansele de a detecta acumularea riscurilor sistemice înainte ca acestea să se transforme într-un şoc major, scrie Bloomberg.

Problema a devenit evidentă inclusiv în SUA, unde Federal Reserve a rămas temporar fără indicatori esenţiali în timpul blocajului guvernamental de anul trecut, inclusiv date despre inflaţie, vânzări retail şi piaţa muncii. Dincolo de episoade punctuale, schimbarea este structurală. Pe măsură ce capitalul privat atrage tot mai multe companii, informaţiile care altădată ofereau semnale timpurii despre sănătatea economiei dispar din spaţiul public. Potrivit PitchBook, numărul companiilor listate în SUA s-a redus la mai mult de jumătate în ultimii 20 de ani, în timp ce numărul startup-urilor evaluate la peste 1 miliard de dolari a depăşit 850.

În paralel, creditarea s-a mutat din sistemul bancar reglementat către fonduri private şi creditori direcţi, reducând vizibilitatea asupra riscurilor.

„Golurile semnificative de date fac dificil pentru noi şi pentru piaţă să ştim unde se acumulează riscurile şi să anticipăm stresul”, spune Sarah Breeden, viceguvernator pentru stabilitate financiară la Bank of England.

Instituţia a început să testeze rezilienţa sectorului non-bancar tocmai pentru a identifica vulnerabilităţi care altfel ar deveni vizibile doar în timpul unei crize.

Elizabeth McCaul, fost membru al consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene, avertizează că viteza finanţărilor private a venit cu un cost major.

 „Dăm la schimb transparenţa pentru viteză. Acest lucru poate fi acceptabil în perioadele bune, dar într-un declin îi lasă pe factorii de decizie să navigheze fără nicio direcţie”, spune ea.

Potrivit acesteia, structurile complexe, evaluările incerte şi supravegherea fragmentată fac ca opacitatea pieţei să fie „îngrijorătoare”.

Autorităţile văd deja semne de risc. Federal Reserve a constatat că expunerile băncilor faţă de creditori din sistemul paralel au crescut cu peste 50%, la 2.200 miliarde dolari între 2019 şi 2024. John Schindler, secretar general al Financial Stability Board, spune că firmele de credit privat acordă împrumuturi unor debitori mai riscanţi.

„Nu ştim care sunt modelele de finanţare şi nici care vor fi consecinţele în cazul în care vor apărea defaulturi”, afirmă el.

Istoria recentă arată că astfel de zone opace pot declanşa şocuri majore. Colapsul Archegos Capital Management LP din 2021 a contribuit la prăbuşirea Credit Suisse, iar falimentele din 2025 ale creditorilor First Brands Group şi Tricolor Holdings au amplificat temerile privind stabilitatea sectorului. În paralel, Bank for International Settlements avertizează că mutarea asigurătorilor către active private non-lichide creşte riscul pierderilor concentrate şi reduce transparenţa.

Lipsa vizibilităţii este agravată de instrumente precum împrumuturile care permit amânarea plăţii dobânzilor, ceea ce poate ascunde deteriorarea situaţiei financiare. În plus, chiar şi investitorii acceptă uneori mai puţină transparenţă.

„Disciplina ar trebui să vină de la investitori”, spune Andrew Feller de la Kohn, Kohn & Colapinto LLP, dar admite că investiţiile dispersate reduc presiunea pentru raportări detaliate.

Chiar şi băncile centrale recunosc limitele propriilor informaţii. Banca Centrală Europeană a avertizat că analiza sectorului non-bancar este „limitata” de lipsa datelor, iar Klaas Knot, fost preşedinte al Financial Stability Board, spune că fără date mai bune va fi dificil de atins acelaşi nivel de siguranţă ca în sistemul bancar.

În acest context, autorităţile încearcă să compenseze lipsa datelor prin achiziţionarea de informaţii alternative de la furnizori privaţi precum Neudata, într-o piaţă care, potrivit Grand View Research, ar putea ajunge la 135,7 miliarde dolari până în 2030.

Mesajul transmis de oficiali este clar.

„Nu poţi reduce riscurile pe care nu le vezi”, spune McCaul.

Pe măsură ce tot mai multă activitate financiară se mută în afara zonelor transparente, creşte probabilitatea ca următoarea criză să înceapă într-un punct invizibil pentru autorităţi şi să fie detectată abia când efectele devin imposibil de controlat.