Bruxelles-ul arată îngrijorare în ceea ce priveşte producţia la nivel european: Comisia Europeană va prezenta în această luna cea mai ambiţioasă propunere de până acum, ce are în vedere protejarea şi prioritizarea producţiei în interiorul Uniunii Europene în domenii precum apărare, industrie si cel digital.

Promovarea unei strategiei protecţioniste „Buy European” care are ca scop creşterea independenţei producţiei locale poate avea un rol direct în alterarea modelului de dezvoltare bazat pe pieţe deschise şi pe integrarea în lanţuri de producţie europene pe care România îl urmează de două decenii.

Această iniţiativa face parte din „Industrial Accelerator Act”, o propunere legislativă a Comisiei Europene care va stabili noi criterii de origine europeană pentru ca unele articole strategice, precum bateriile, tehnologiile curate şi maşinile, să fie produse cu componente fabricate în UE. Companiile care respectă noile standarde ar putea beneficia de acces prioritar la contracte publice şi de sprijin financiar sub formă de subvenţii. Potrivit Financial Times, scopul final al acestui document aflat în stadiul de plan, va fi de a garanta că industria prelucrătoare a Uniunii Europene asigură cel puţin 20% din producţia sa industrială până în 2030, faţă de 16% în momentul de faţă.

Preocuparea Uniunii Europene este dată de poziţia sa într-un sistem global în care alte economii majore implementează în mod deschis politici industriale specifice, în timp ce Europa s-a bazat în mare măsură doar pe deschiderea pieţei. „Independenţa noastră europeană vine cu un cost, dar este mult mai mic decât costul dependenţelor noastre”, spune Stéphane Séjourné, vicepreşedintele executiv al UE pentru prosperitate şi strategie industrială, conform Financial Times. „China are «Made in China», SUA are «Buy American», Canada are «Buy Canadian» - este timpul că Europa să se apere şi să aibă un sistem similar.”

Cu toate acestea, propunerea a întâmpinat critici din partea anumitor membri, precum ministrul comerţului Suediei, Benjamin Dousa, care afirmă că acest ”impuls clar către protecţionism” ar încetini comerţul în loc să-l faciliteze. Idea acestui protecţionism local accentuat a alarmat opt ţări membre UE care au exprimat îngrijorări în legătură cu posibilitatea iniţiativei de a limita parteneriatele deja existente la nivel internaţional şi de a îndepărta investiţii externe.

De asemenea, mai mulţi oficiali se tem că adoptarea unor cote de producţie obligatorii va submina angajamentul UE faţă de acordurile de schimb liber promovate în trecut, menţionează FT:  „Nu poţi semna [acordul cu] Mercosur într-o săptămână şi apoi să introduci o lege care să restricţioneze piaţa noastră în următoarea”.

Miza României în această dezbatere este una structurală, întrucât schimbările aduse pentru a creşte cotele de producţie europeana vor afecta în mod direct nivelul de valoare adăugată şi decizia anumitor investitori cu privire la locaţia producţiei. Dacă România reuşeşte să atragă investiţii aliniate noilor priorităţi europene, o astfel schimbare ar putea reprezenta o ocazie de a avansa în lanţul valoric european de producţie şi de a nu rămâne o simplă baza de asamblare.

Totuşi, fără un plan de a adaptare la noul ecosistem de producţie european, există riscul ca potenţialele avantaje ale noilor politici industriale să fie concentrate în economiile deja consolidate, iar România să îşi prelungească rolul de furnizor periferic. În definitiv, „Industrial Accelerator Act” poate lua pentru economia românească una din două forme: o scară către productivitate şi integrare crescută sau o limitare a competitivităţii industriale pe plan internaţional.

Ceea ce este clar, atât din punctul de vedere al Uniunii Europene, cât şi al climatului economic românesc, este că eficienţa unui plan de a încuraja producţia locală depinde fundamental de capacitatea Bruxelles-ului de a-l calibra în mod realist la contextul actual. Aşa cum notează Euronews, Ursula von der Leyen a subliniat în vederea summit-ului informal de pe 12 Februarie importanţa adaptării noilor politici: ”Nu există o «soluţie universală». De aceea, fiecare propunere trebuie să fie susţinută de o analiză economică solidă şi să fie în conformitate cu obligaţiile noastre internaţionale.”

Aşadar, demersurile Comisiei Europene de a promova conceptul “Buy European” vor ocupa un rol definitoriu în consolidarea independenţei economice europene şi pot maximiza şansele UE de a se menţine alături de SUA şi China în cursa productivităţii la nivel global. În fond, Europa se află într-un moment-pivot care va determina noua direcţie a dezvoltării sale, în funcţie de abilitatea de a se impune strategic.