♦ „Avem probleme pe segmentul de furnizare pentru că nu putem creşte personalul necesar să susţinem cota de piaţă pe care o avem", a explicat Badea. Concurenţii Hidroelectricii pe piaţa de furnizare nu sunt supuşi aceloraşi restricţii.

Compania de stat Hidroelectrica (H2O) – ale cărei acţiuni au urcat cu a 50% în ultimul an, a terminat primul trimestru al anului 2026 cu un profit net de 1,3 miliarde de lei, un portofoliu de 1,3 milioane de clienţi şi investiţii în creştere cu 72% faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Şi totuşi, compania nu poate angaja oameni noi şi nu poate mări salariile.

Motivul: OUG 89/2025, adoptată la finalul anului trecut, care îngheaţă politicile de resurse umane la companiile de stat. CEO-ul Bogdan Badea a numit-o, în faţa analiştilor şi investitorilor, drept cea mai dură ingerinţă politică în managementul companiei.

„Ultimele modificări legislative adoptate la finalul lui 2025 ne opresc practic să facem ceea ce considerăm că este util pentru companie şi pentru acţionari în materie de politici de resurse umane", a spus Badea în conferinţa de prezentare a rezultatelor. „Nu putem angaja pe anumite poziţii, nu putem mări salariile."

Hidroelectrica a transmis Ministerului Energiei, în 6 februarie 2026, propuneri de memorandum în temeiul OUG 89/2025, prin care solicita derogări pentru ocuparea posturilor vacante şi creşterea numărului de personal faţă de efectivul de la finalul lui 2025.

Până la data publicării raportului trimestrial, pe 14 mai, memorandumurile nu fuseseră aprobate. Raportul înglobează şi un avertisment: „Neimplementarea măsurilor propuse generează un risc operaţional şi strategic semnificativ, constând în subdimensionarea resursei umane la nivel de Grup, cu impact direct asupra implementării programelor de mentenanţă şi investiţii, eficienţei operaţionale şi capacităţii companiei de a gestiona extinderea accelerată a activităţii de furnizare."

Numărul de angajaţi la nivelul Hidroelectrica a scăzut uşor, la 3.562 în martie 2026, faţă de 3.584 în aceeaşi lună a anului trecut. La nivel de grup, inclusiv subsidiarele Hidroserv şi UCMH Reşiţa, efectivul a coborât de la 5.270 la 5.249 de persoane.

Hidroelectrica a trecut în câteva luni de la 630.927 la 1.312.627 de locuri de consum în portofoliul de furnizare - o creştere de 108%, care presupune contractare, facturare, gestionare a datelor, relaţii cu clienţii. Toate acestea cer oameni. „Avem probleme pe segmentul de furnizare pentru că nu putem creşte personalul necesar să susţinem cota de piaţă pe care o avem", a explicat Badea. Concurenţii Hidroelectricii pe piaţa de furnizare nu sunt supuşi aceloraşi restricţii.

O bună parte din lucrările de retehnologizare şi mentenanţă ale Hidroelectricii sunt executate prin subsidiare - Hidroserv şi UCMH Reşiţa. „Ritmul în care putem executa unele lucrări depinde de capacitatea acestor două subsidiare de a angaja oameni care să acopere mai mult din nevoile noastre", a spus Badea. Bugetul de retehnologizare şi modernizare pentru 2026 este de 655 de milioane de lei, iar cel pentru mentenanţă cu capitalizare - de peste 90 de milioane.

CEO-ul a contestat logica mecanismului reglementării. „Rolul legislaţiei de guvernanţă corporativă este să reducă influenţa ingerinţelor politice. Ce se întâmplă în ultima jumătate de an este exact opusul", a spus el.

Bugetul propus pentru 2026 estimează o creştere a veniturilor de 20%, dar a profitului net de doar 7%. Badea a explicat că limitele legislative sunt unul dintre factorii care comprimă profitabilitatea: „Dacă am fi lăsaţi să facem ceea ce ne-am asumat în planul de afaceri, ceea ce am promis acţionarilor la IPO, am livra. Dar cu multe restricţii, evident că valoarea adăugată pentru acţionari va fi mai mică faţă de ce am propus iniţial."

Deocamdată, singura majorare salarială reflectată în situaţiile financiare este cea negociată cu sindicatul în 2025 - aplicabilă din mai 2025 - care a crescut cheltuielile cu beneficiile angajaţilor cu 8%, la 237 de milioane de lei în primele trei luni ale anului 2026, faţă de 220 de milioane în aceeaşi perioadă din 2025. Nicio altă ajustare nu este permisă în actualul cadru legislativ, iar Ministerul Energiei nu a aprobat derogările solicitate.