Capitalele UE iau în calcul impunerea unor tarife vamale în valoare de 93 de miliarde de euro asupra Statelor Unite sau restricţionarea accesului companiilor americane pe piaţa blocului comunitar, ca reacţie la ameninţările lui Donald Trump la adresa aliaţilor din NATO care se opun campaniei sale de preluare a controlului asupra Groenlandei, potrivit Financial Times. 

Această mişcare marchează cea mai gravă criză a relaţiilor transatlantice din ultimele decenii. Măsurile de represalii sunt pregătite pentru a oferi liderilor europeni pârghii de negociere în întâlnirile decisive cu preşedintele SUA, care au loc săptămâna aceasta la World Economic Forum de la Davos, au declarat oficiali implicaţi în pregătiri.

Liderii europeni încearcă să găsească un compromis care să evite o ruptură profundă în alianţa militară occidentală — un scenariu care ar reprezenta o ameninţare existenţială pentru securitatea Europei.

Lista de tarife a fost pregătită anul trecut, dar suspendată până pe 6 februarie pentru a evita un război comercial în toată regula. Reactivarea acesteia a fost discutată duminică de cei 27 de ambasadori ai UE, alături de aşa-numitul instrument anti-coerciţie (ACI), care poate limita accesul companiilor americane pe piaţa internă, în timp ce blocul comunitar caută cea mai potrivită reacţie la ameninţările lui Trump privind tarife punitive.

Contractele futures indicau că indicele Euro Stoxx 50 ar urma să deschidă şedinţa de luni cu o scădere de 1,5%, în timp ce aurul a crescut cu până la 2%, atingând un nivel record de 4.690 de dolari pe uncie troy.

Trump, care a cerut Danemarcei permisiunea de a prelua controlul asupra Groenlandei, a promis sâmbătă seara că va impune, până la 1 februarie, tarife de 10% pentru bunurile provenite din Regatul Unit, Norvegia şi şase state membre ale UE care au trimis trupe pe insula arctică pentru un exerciţiu militar desfăşurat în această săptămână.

„Există instrumente clare de represalii la îndemână dacă acest lucru continuă… [Trump] foloseşte metode pur mafiote”, a declarat un diplomat european informat asupra discuţiilor. „În acelaşi timp, vrem să facem apel public la calm şi să-i oferim o oportunitate de a face un pas înapoi.”

Diplomatul a adăugat: „Mesajul este… morcov şi băţ.”

Într-o postare pe reţelele sociale, publicată târziu duminică, Trump nu a abordat un posibil răspuns al UE, dar a afirmat că ceea ce el a numit o „ameninţare rusă” la adresa Groenlandei trebuie gestionată.

„NATO le spune Danemarcei de 20 de ani că ‘trebuie să eliminaţi ameninţarea rusă din Groenlanda’. Din păcate, Danemarca nu a reuşit să facă nimic în această privinţă. Acum a sosit momentul şi se va rezolva!!!”, a scris Trump pe Truth Social.

Franţa a cerut ca UE să răspundă prin activarea ACI, un instrument care nu a mai fost folosit de la adoptarea sa, în 2023. Acesta include restricţii asupra investiţiilor şi poate limita exporturile de servicii, inclusiv cele furnizate de marile companii americane de tehnologie în UE.

Parisul şi Berlinul coordonează un răspuns comun, miniştrii de finanţe ai celor două ţări urmând să se întâlnească luni la Berlin, înainte de a se deplasa la Bruxelles pentru o reuniune cu omologii lor europeni, a declarat un consilier din cadrul Ministerului francez. „Subiectul va trebui, de asemenea, abordat cu toţi partenerii din G7, sub preşedinţia Franţei”, a adăugat acesta.

Deşi multe alte state membre ale UE şi-au exprimat sprijinul pentru explorarea modului în care ACI ar putea fi utilizat împotriva SUA, majoritatea au cerut dialog cu Trump înainte de lansarea unor ameninţări directe de represalii, au declarat diplomaţi informaţi asupra discuţiilor pentru Financial Times.

„Trebuie să reducem tensiunea”, a spus un al doilea diplomat al UE.

Ca un prim pas spre represalii, cele mai mari partide din Parlamentul European au anunţat în acest weekend că vor amâna un vot planificat privind măsuri care ar fi redus tarifele UE pentru bunurile americane, ca parte a unui acord comercial încheiat anul trecut.

Trump, care va fi prezent la forumul din Elveţia miercuri şi joi, urmează să aibă discuţii private cu lideri europeni, inclusiv cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe lângă participarea la o discuţie mai amplă între statele occidentale care susţin Ucraina.