Opinie: Ce vor să găsească investitorii străini în afacerile româneşti?

Postat la 18 septembrie 2019 170 afişări

Majoritatea (ca număr, nu ca valoare cumulata a investiţiilor) investitorilor străini, dar şi a investitorilor locali, se orientează spre companii de mărime medie. Cu alte cuvinte, business-uri care au între 50 şi 1.000 de angajaţi, au acumulat câţiva ani de activitate, înregistrează venituri de cel puţin câteva milioane de euro şi, de preferinţă, şi profit.

Opinie: Ce vor să găsească investitorii străini în afacerile româneşti?

Ciprian Nicolae este director pentru investiţiile în Europa Centrala si de Est, CVI


Investitorii de tip private equity, adică fondurile care oferă capital în schimbul unei participaţii în companie, în general, au criterii uşor diferite faţă de investitorii de private debt, cum suntem noi, CVI. Ca investitor de private debt, furnizăm companiei capitalul necesar sub formă de datorie, împrumut care trebuie rambursat la scadenţă. Este similar cu modul în care băncile oferă finanţare, dar diferenţa specifică e reprezentată flexibilitatea noastră, înţelegerea afacerilor şi rapiditatea deciziei în colaborarea cu antreprenorii. În general, elementele principale la care ne uităm când dorim să facem o investiţie sunt fundamental diferite faţă de cele pe care le iau în considerare băncile.

Astăzi, există multe fonduri dispuse să realizeze tranzacţii în România, deoarece economia locală este atractivă, antreprenorii români au o reputaţie bună iar consumurile casnice sunt în continuă creştere, alimentând în continuare interesul în special în investiţiile în sectorul FMCG. Cu toate acestea, există o provocare cu privire la investiţiile în companii de mărime medie în România din cauza structurii actuale a mediului de afaceri românesc, care este destul de specifică. Conform unui studiu realizat în 2018, care analizează afacerilor locale, doar 613 companii, adică 0,10% din totalul companiilor româneşti, înregistrează o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro. Pe de altă parte, există 616.709 de companii care în 2017 au avut venituri între zero şi un milion de euro. În ce priveşte segmentul de piaţă al companiilor de mărime medie, ne concentrăm asupra celor care realizează între 5 şi 20 de milioane de euro şi, potrivit aceluiaşi studiu, avem aproximativ 20.000 de astfel de afaceri active în România.

Rezultatele studiului ajută, de fapt, antreprenorii care se încadrează în intervalul de mai sus, cu o cifră de afaceri între 5 şi 20 milioane de euro, deoarece înseamnă că au la dispoziţie acces la diferite fonduri de investiţii care ar putea să le faciliteze dezvoltarea şi scalarea afacerilor. Cei care sunt activi în sectoare care sunt, în general, influenţate pozitiv de comportamentul consumatorilor şi de creşterea economiei româneşti, precum FMCG, sănătate, imobiliare, se află într-o poziţie deosebit de favorabilă. Aş spune că este vorba despre cele mai atractive sectoare ale economiei româneşti şi nu suntem singurul investitor interesat de ele; am văzut multe tranzacţii în aceste domenii în ultimul deceniu, fie că este vorba de concurenţa străină care achiziţionează afaceri locale sau fonduri internaţionale care preiau controlul strategic al unor astfel de companii.

Desigur, fiecare companie este diferită şi nu putem generaliza această discuţie, deoarece se întâmplă să avem un sector atrăgător, dar cu afaceri care fie nu performează deloc, fie au rezultate foarte slabe şi, din această cauză, nu vom lua respectivul sector în considerare. Dar, în mare, preferinţa noastră pentru anumite sectoare vine în primul rând din ciclul economic al ţării respective, din acest motiv avem atenţia îndreptată către aceste industrii din România.

Acum că am discutat despre preferinţele noastre în materie de industrii, probabil mulţi antreprenori sunt curioşi care este modalitatea pe care investitorii o folosesc pentru a analiza companiile şi a determina dacă acestea sunt „investibile” şi atractive. Pentru noi, primul criteriu pe care îl aplicăm este întotdeauna cel cantitativ şi cuprinde dimensiunea afacerii (minim câteva milioane de euro în cifra de afaceri) şi dimensiunea finanţării solicitate - cel puţin trei milioane de euro finanţare de tip private debt pentru investiţii sau alte nevoi financiare.

Al doilea criteriu este cel calitativ şi se referă la transparenţa antreprenorului şi la atractivitatea afacerii în general. Având în vedere riscul mai mare deja asociat cu finanţarea de tip debt, procesul nostru de screening este întotdeauna unul foarte minuţios, pentru care avem nevoie de un grad mare de deschidere şi transparenţă din partea antreprenorilor. Lipsa de transparenţă, întârzieri în furnizarea de informaţii, ascunderea informaţiilor semnificative, schimbarea termenilor tranzacţiei după ce aceştia au fost deja negociaţi - reprezintă semnale de alarmă pentru toţi investitorii, nu doar pentru noi, fiind considerate cele mai mari bariere sau obstacole în relaţia investitor-antreprenor şi, prin urmare, pot chiar bloca finalizarea tranzacţiilor de finanţare. Întotdeauna subliniez faptul că investitorul are aceleaşi obiective cu antreprenorul - şi anume de a creşte şi maximiza potenţialul afacerii, beneficiind ulterior amândoi de succesul obţinut.

Odată ce primele două criterii sunt îndeplinite, urmează apoi analiza indicatorilor de performanţă ai afacerii, analiza oportunităţilor, a concurenţei şi bineînţeles analize financiare avansate care vizează rentabilitatea, costul, structura bilanţului, lichiditatea, fluxul de numerar şi indicatorii financiari. Rezultatele acestor analize sunt luate în considerare înainte de a lua decizia finală dacă o companie îndeplineşte sau nu criteriile noastre de investiţii. De obicei, acestea variază de la o companie la alta şi de la o industrie la alta, dar, în general, obiectivul nostru este să investim în companii care au perspective de creştere.

Toate subiectele de mai sus, de obicei, sunt dezbătute la prima întâlnire dintre investitor şi antreprenor.  Dar, dacă ar trebui să rezum întrebările sau subiectele cheie pe care un investitor trebuie să le înţeleagă despre o afacere în care ar putea investi, aş spune că următoarele sunt cele mai importante:

1.  Care este produsul sau serviciul pe care îl oferiţi?

2. Cine este publicul ţintă?

3. Care este necesarul de capital, în ce îl veţi direcţiona şi cum va influenţa afacerea?

4. Care este modelul dumneavoastră de venit?

5. Care sunt indicatorii cheie de performanţă pe care îi aplicaţi afacerii dumneavoastră?

Desigur, numerele sunt importante, dar nu putem să lăsăm la o parte povestea - o imagine de ansamblu concisă asupra afacerii, managementul cheie şi, bineînţeles, obiectivele companiei sunt la fel de importante şi nu pot fi omise. La urma urmei, nu investim doar în numere, ci şi în oameni şi în povestea din spatele, dar mai ales din viitorul lor.

Urmărește Business Magazin

Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

Wargha Enayati a câştigat suficient de mulţi bani din imobiliare încât în 1995 să poată intra în domeniul său de expertiză, cel medical. A fondat astfel prima clinică privată din România, iar de atunci premierele s-au ţinut lanţ: primele abonamente medicale de pe piaţa locală, prima reţea de sănătate privată, prima clinică dedicată exclusiv femeilor, primele policlinici sociale şi multe altele.

vezi continuarea
ZF.ro
Ufuk Tandoğan, CEO al Garanti BBVA România, despre cina ideală: „În trecut, pentru această întrebare mi-aş fi luat timp să trec în revistă câţiva dintre autorii sau artiştii mei preferaţi, lideri care m-au inspirat sau laureaţi ai premiilor Nobel. Acum..." Ufuk Tandoğan, CEO al Garanti BBVA România, despre cina ideală: „În trecut, pentru această întrebare mi-aş fi luat timp să trec în revistă câţiva dintre autorii sau artiştii mei preferaţi, lideri care m-au inspirat sau laureaţi ai premiilor Nobel. Acum..."
Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar român de malluri, ignoră pandemia şi pregăteşte o investiţie de 120 mil. euro
Mediafax
Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive” Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive”
Minunea japoneză. Cum a reuşit Japonia să aibă un număr redus de cazuri şi decese cauzate de coronavirus fără să impună RESTRICŢII
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
PSD, reacţie la apelul lui Iohannis PSD, reacţie la apelul lui Iohannis
Apelul lui Iohannis către Parlament
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba  Fotbalul se joaca in zece... COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba Fotbalul se joaca in zece...
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.