România se află printre economiile europene cu cea mai rapidă creştere a productivităţii muncii, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În 2025, productivitatea pe oră lucrată a crescut cu 3,9%, peste media Uniunii Europene de 1,4%, plasând economia locală în topul statelor membre.

Doar câteva ţări au depăşit acest ritm: Irlanda, cu un salt spectaculos de 10,5%, influenţat de activitatea companiilor multinaţionale, dar şi economii din Europa Centrală şi de Est, precum Letonia (Ă4,2%) şi Polonia (Ă4,1%). La polul opus, Malta şi Italia au înregistrat scăderi ale productivităţii.

Cum a arătat productivitatea muncii în ultimele decenii? 

Dincolo de fotografia unui an, statisticile europene arată că productivitatea în Europa creşte tot mai greu. Între 1999 şi 2025, ritmul mediu anual la nivelul UE a fost de doar 1,1%, iar în zona euro chiar mai redus, de 1%.

Mai relevant este însă traseul acestei evoluţii. În perioada de dinaintea crizei financiare, productivitatea avansa cu aproximativ 1,5% pe an. După 2008, ritmul a încetinit la 1,1%, iar după 2019 a coborât abrupt la doar 0,5%.

Această decelerare este rezultatul unei combinaţii de factori: şocurile pandemiei, criza energetică, perturbările din lanţurile de aprovizionare, dar şi probleme structurale mai vechi – investiţii insuficiente în tehnologie, digitalizare lentă şi rigidităţi pe piaţa muncii.

România şi „efectul de recuperare”

În acest context, economiile din Europa Centrală şi de Est continuă să iasă în evidenţă. România a înregistrat, în perioada 1999–2025, o creştere medie anuală a productivităţii de 4,4%, de aproape patru ori peste media UE. Letonia (4,5%) şi Lituania (3,7%) au avut evoluţii similare.

Explicaţia ţine de aşa-numitul „catch-up effect”: pornind de la niveluri mai scăzute de productivitate, aceste economii au avut spaţiu pentru creşteri accelerate, alimentate de investiţii străine, integrarea în lanţurile europene de producţie şi transferul de tehnologie.

Totuşi, datele recente arată că şi acest motor începe să îşi piardă din forţă. În cazul României, productivitatea a crescut în medie cu 6,5% anual înainte de 2008, a încetinit la 4,4% între 2008 şi 2019, iar în perioada 2019–2025 a coborât la doar 1,2%. Mai mult, evoluţiile devin tot mai volatile. După o scădere de 2,9% în 2024, România a revenit puternic în 2025, cu un plus de 3,9%. 

În paralel, economiile mature din Vestul Europei continuă să înregistreze ritmuri modeste. Franţa are o creştere medie de doar 0,3% pe termen lung, iar Italia de 0,7%, cu episoade recente negative. Germania, deşi mai performantă istoric, a încetinit şi ea vizibil.

Un alt semnal vine din dinamica timpului de muncă. În 2025, numărul mediu de ore lucrate per angajat a scăzut cu 0,3% la nivelul UE, deşi la nivel naţional evoluţiile diferă semnificativ. În unele state, precum Cehia sau Lituania, orele lucrate au crescut, în timp ce în altele – precum Grecia sau Slovenia – au scăzut accentuat.