Chiar dacă dimineţile în Bucureşti încep adesea în trafic şi cu o cafea băută pe fugă în drum spre job sau facultate, oraşul rămâne unul vibrant, plin de energie, în care tinerii dau ritmul unei vieţi urbane dinamice. Totuşi, în contrast cu energia specifică unui mare oraş european, evaluările internaţionale precum Happy City Index plasează Bucureştiul în zona inferioară a clasamentului privind calitatea vieţii.

Raportul Happy City Index 2026, realizat de organizaţia britanică The Institute for Quality of Life, plasează Capitala României pe un loc îngrijorător în clasament: Bucureştiul se plasează pe poziţia 247 din 251 de oraşe analizate. Această poziţionare transformă Bucureştiul în a patra cea mai puţin fericită metropolă din index, depăşind doar trei oraşe la nivel global: Dallas (locul 249), Nashville (locul 250) şi Guadalajara (locul 251).

În contrast, unele oraşe din Europa de Est au performat semnificativ mai bine, Varşovia reuşind să se claseze în topul global pe locul 32. Raportul a analizat calitatea infrastructurii şi a serviciilor publice care fac viaţa mai uşoară şi mai sigură, rezilienţa economică, mediul sustenabil, eficienţa guvernării.

Primele locuri la nivel global sunt ocupate de oraşe care au făcut din aceste criterii o prioritate naţională precum Copenhaga, Helsinki sau Geneva.

În acelaşi timp, raportul arată că performanţa unui oraş nu depinde doar de economie, ci de un echilibru complex între mai multe dimensiuni ale vieţii urbane.

Dar cum este văzut Bucureştiul în concepţia unor tineri din generaţia Z?

„Despre Bucureşti se spun multe lucruri negative, dar depinde de noi să-i vedem şi părţile bune pentru că ele există. Cea mai importantă pentru mine este faptul că e un oraş cu foarte multe posibilităţi şi oportunităţi - de muncă, de distracţie, chiar şi de ieşit în natură, pentru că unele parcuri chiar sunt frumoase şi întreţinute. Dacă ar fi să dau o notă traiului în Bucureşti, aceea ar fi nota 8. Mai e de lucrat la transport şi infrastructură şi la bunul simţ al nostru, al oamenilor, astfel încât să putem păstra curăţenia în oraş”, spune Diana, o tânără în vârstă de 25 de ani.

Pentru Oana, o tânără în vârstă de 26 de ani, capitala este un oraş al oportunităţilor, dar nu neapărat unul al echilibrului sau în care simte că ar putea locui pe termen lung.

„Bucureştiul m-a ajutat să cresc profesional, însă nu este un oraş în care mă simt cu adevărat acasă. Aglomeraţia, traficul şi timpul pierdut pe drum fac ca viaţa de zi cu zi să fie mai obositoare decât ar trebui. În afară de câteva parcuri şi zone care îmi plac, nu simt că oraşul îţi oferă suficient spaţiu pentru a te bucura de el”, a detaliat Oana.

Eliza spune că principalul avantaj al Bucureştiului este dimensiunea şi diversitatea sa, fiind ideal pentru a-ţi trăi studenţia şi a trăi diverse experienţe atunci când ai 20 de ani.

„Sunt foarte multe oportunităţi, evenimente frumoase, ocazii pentru ca mulţi oameni din fundaluri extrem de diferite să se adune la un loc. La baruri găseşti oameni din toate colţurile ţării, foarte mulţi turişti care vin în Bucureşti pentru că e capitală. Este un loc extrem de bun pentru a-ţi oferi oportunităţi şi oameni diferiţi şi interesanţi pe care ai şansa să îi cunoşti”, explică Eliza, o tânără de 23 de ani.

Totuşi, e greu de administrat un oraş de genul acesta, a mai adăugat ea, şi, astfel, apar probleme la capitolul: transport în comun, administraţie publică, dacă ai prieteni în celălalt capăt de oraş tot procesul de transport e o problemă semnificativă pe care trebuie să o iei în considerare de fiecare dată dacă vrei să ieşi oriunde. Punând lucrurile în balanţă la finalul zilei, e un oraş care îmi aduce bucurie.