Impactul pandemiei asupra centrelor comerciale: 8.800 de magazine închise, 50.000 de angajaţi în şomaj tehnic, pierderi de sute de milioane de euro

Autor: Bogdan Alecu Postat la 10 mai 2020 252 afişări

Închiderea centrelor comerciale şi a mallurilor din cauza pandemiei de COVID-19 a avut un impact negativ foarte puternic asupra retailului, în condiţiile în care pierderile ajung la aproximativ la 600 milioane de euro, potrivit estimărilor CBRE.

Impactul pandemiei asupra centrelor comerciale: 8.800 de magazine închise, 50.000 de angajaţi în şomaj tehnic, pierderi de sute de milioane de euro

Închiderea centrelor comerciale şi a mallurilor din cauza pandemiei de COVID-19 a avut un impact negativ foarte puternic asupra retailului, în condiţiile în care pierderile ajung la aproximativ la 600 milioane de euro, potrivit estimărilor CBRE.

Ordonanţa militară numărul 2, din 21 martie 2020 prin care s-a dat dispoziţie de a închide mallurile din cauza pan­demiei a „ras“ sute de milioane de euro din retailul românesc po­trivit consultanţilor imobiliari. Mai mult, în­chiderea mallurilor a afectat şi planurile de extin­dere ale dezvoltatorilor de centre co­mer­ciale în condiţiile în care criza de sănătate se transformă într-una economică, având în vedere că în 2020 se estimează deja o scădere economică de 6% în România, faţă de o creştere de 3,5% cât se estima în ianuarie.

„În perioada 18 martie – 15 mai aproximativ 8.800 de magazine au fost închise, potrivit calculelor CBRE. Estimăm că aproximativ 50.000 de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic. În ceea ce priveşte vânzările posibile în cele două luni de închidere pentru centrele comerciale şi parcurile de retail din România, acestea ar fi putut ajunge la aproximativ 600 milioane de euro, pe baza informaţiilor CBRE“, a declarat Carmen Ravon, Head of Advisory & Transaction, Retail, CBRE.

Pentru a încetini declinul proprietarii mallurilor şi chiriaşii speră ca centrele să fie încadrate în al doilea calup de deschideri, după ce din data de 15 mai vor fi deschise magazine cu acces din exterior.

A doua etapă ar putea fi cea a restaurantelor şi teraselor începând cu data de 1 iunie, iar restul magazinelor din 15 iunie.

„Depinde foarte mult de cum va evolua numărul îmbolnăvirilor de la o etapă de deschidere la alta. Deja în majoritatea celorlalte ţări europene mallurile au fost deschise, astfel încât este posibil şi la noi acest lucru, cu măsuri stricte de igienă, pregătite deja de proprietari şi retaileri“, a spus Carmen Ravon.

Având însă în vedere scăderea econo­mică, numărul celor în şomaj sau şomaj tehnic şi scăderea economică, şi consumul va avea de suferit şi implicit şi încasările retailerilor.

„Cel mai probabil vom vedea o ajustare a chiriilor, cel puţin până la sfârşitul anului. Ca în orice sector de business, există şi în cadrul retailului industrii care sunt mai afectate (HoReCa, agenţiile de turism) şi unele poate mai puţin afectate (de exemplu, zona de cumpărături de necesitate), astfel încât este nevoie de o analiză punctuală pentru fiecare chiriaş“, a subliniat consultantul CBRE.

Cel mai mare impact asupra vânzărilor îl va avea însă perioada imediat după deschidere, când există şansa ca cei care şi-au dorit să iasă la cumpărături şi nu au putut să cumpere mai mult decât ar fi cumpărat în mod obişnuit, însă problema o reprezintă acum puterea de cumpărare.

„Există potenţial de relansare a vânzărilor cu aşa numitul trend „revenge buying” – după ce două-trei luni de zile nu am putut să ne satisfacem dorinţele, ci cel mult nevoile. De asemenea, vom avea în magazine colecţiile de primăvară - vară care vor intra probabil direct în perioada de reduceri, ceea ce va impulsiona încă o dată dorinţa de shopping.Pe de altă parte, există două alte obstacole: puterea de cumpărare, prin numărul ridicat de şomeri şi de persoane care şi-au pierdut total sau parţial veniturile, a scăzut şi poate limita apetitul consumatorilor pentru cumpărături.  În plus, vor exista o serie de măsuri de prevenţie, de asigurare a sănătăţii, care sunt extrem de utile, însă acestea nu contribuie la o experienţă de shopping plăcută“, a declarat Carmen Ravon.

Retailul online s-a dezvoltat major în ultimii şase ani, atingând la finalului trecut valoarea de 4,3 miliarde de euro, de patru ori mai mare faţă de 2014 şi în creştere cu aproape 20% faţă de anul 2018. Situaţia impusă de pandemia COVID-19 a contribuit la dezvoltarea comerţului online după ce magazinele non-esenţiale au fost închise, în timp ce angajaţii au fost nevoiţi să lucreze de acasă iar copiii să înveţe la distanţă. Magazinele de electro-IT au rămas deschise pe toată perioada stării de urgenţă şi au înregistrat vânzări în creştere atât în magazinele fizice, cât mai ales în sectorul online.

„Am observat în online o creştere a vânzărilor, însă în special pentru jucătorii pur e-commerce, care aveau platformele pregătite pentru a deservi consumatorul (logistic, marketing, customer service), precum şi antreprenori, businessuri mici care s-au adaptat foarte repede la schimbările din piaţă (de exemplu, food truck-urile care au  mers în zonele rezidenţiale aglomerate sau cei care au identificat o nevoie a părinţilor de a face proiecte educative cu copii lor acasă şi multe alte exemple).  Vânzările de electronice şi electrocasnice au crescut, de asemenea, în perioada imediat următoare lockdown-ului. Sectorul e-commerce nu a mers la fel de bine pentru operatorii de fashion, unde este vizibilă legătura puternică dintre online şi magazinele fizice“, a explicat Carmen Ravon.

În ceea ce priveşte evoluţia comerţului online, CBRE se aşteaptă la noi creşteri, pe de o parte pentru că rata de penetrare a internetului continuă să crească, în acest an urmând să fie depăşit pragul de 70%,  iar pe de altă parte pentru că aproape 25% din populaţia României este formată din generaţiile Y şi Z, tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani, pasionaţi de tehnologiei şi care preferă cumpărăturile online.

Urmărește Business Magazin

Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

Wargha Enayati a câştigat suficient de mulţi bani din imobiliare încât în 1995 să poată intra în domeniul său de expertiză, cel medical. A fondat astfel prima clinică privată din România, iar de atunci premierele s-au ţinut lanţ: primele abonamente medicale de pe piaţa locală, prima reţea de sănătate privată, prima clinică dedicată exclusiv femeilor, primele policlinici sociale şi multe altele.

vezi continuarea
ZF.ro
Un scandal imens: Un programator din Reşiţa a furat 722 mil dolari Un scandal imens: Un programator din Reşiţa a furat 722 mil dolari
Ţara din UE care INTERZICE accesul persoanelor din România, după ce numărul de cazuri a explodat la noi în ţară
Mediafax
Medicament pe bază de proteine, care INHIBĂ capacitatea de infectare a COVID-19, dezvoltat în Ungaria Medicament pe bază de proteine, care INHIBĂ capacitatea de infectare a COVID-19, dezvoltat în Ungaria
Când va începe să scadă numărul de îmbolnăviri? Reputat epidemiolog: „Al doilea vârf va fi depăşit în maximum două săptămâni”
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
PSD, reacţie la apelul lui Iohannis PSD, reacţie la apelul lui Iohannis
Apelul lui Iohannis către Parlament
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba  Fotbalul se joaca in zece... COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba Fotbalul se joaca in zece...
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.