Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi compania cu cea mai mare capitalizare bursieră de pe piaţa locală, are din 29 mai 2026 un nou director general executiv. Consiliul de Supraveghere al companiei l-a ales pe Iulius Dan Plaveti în funcţia de CEO, iar pe Mihail-Dan Stan în funcţia de CFO, ambele numiri urmând procesul de selecţie prevăzut de legislaţia privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Conform raportului curent publicat la BVB, Consiliul de Supraveghere „cu majoritatea voturilor exprimate" a hotărât numirea lui Plaveti „începând cu data de 29 mai 2026, pentru un mandat cu durata până la data de 7 noiembrie 2027". Condiţia este ca noul CEO să renunţe la toate funcţiile deţinute anterior în alte companii - publice sau private - înainte ca mandatul să devină efectiv.

Cine este Iulius-Dan Plaveti? Curriculum vitae arată un manager cu experienţă preponderentă în sectorul energetic de stat, dar şi cu un traseu care include perioade în transporturi şi comerţ auto.

Cel mai recent post ocupat: preşedinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia, poziţie pe care a deţinut-o din 2023 până la momentul numirii. Înainte de CEO-ul Olteniei, a condus între 2018 şi 2021 Hidroserv SA - subsidiara de mentenanţă a Hidroelectricăi înseşi.

În 2017 a fost pentru scurt timp membru al Consiliului de Supraveghere de la Transelectrica. A condus CFR Călători între 2015 şi 2017 şi a fost director general la Tarom între august 2016 şi februarie 2017 - o suprapunere de mandate care ridică întrebări despre activitatea concretă din fiecare dintre aceste poziţii.

Anterior acestora, a ocupat între 2009 şi 2012 funcţii de vicepreşedinte şi preşedinte la ANRE, autoritatea de reglementare în energie. Formaţia sa de bază este tehnică: a absolvit Facultatea de Aeronave a Universităţii Politehnica Bucureşti în 1993.

Numirea vine într-un moment în care Hidroelectrica traversează un trimestru bun. Rezultatele financiare pe primele trei luni din 2026 arată ca veniturile au urcat cu 67%, la 3,13 miliarde de lei, profitul net s-a dublat - plus 122% - la 1,307 miliarde de lei, iar rezultatul pe acţiune a ajuns la 2,91 lei, faţă de 1,31 lei în T1 2025. EBITDA a depăşit 1,7 miliarde de lei, cu o marjă de 55%.

Contextul hidrologic favorabil a jucat un rol important: debitul Dunării a atins circa 6.900 mc/s în primul trimestru, peste nivelurile din 2025, ceea ce a permis o producţie netă de 3.608 GWh - cu 36% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului anterior. Energia suplimentară produsă a fost direcţionată preponderent spre piaţa angro, unde veniturile au crescut cu 85%.

În acelaşi timp, Hidroelectrica şi-a extins agresiv portofoliul de furnizare: la 31 martie 2026 avea 1,31 milioane de locuri de consum, aproape dublu faţă de un an în urmă. Creşterea vine atât din segmentul casnic, cât şi din cel noncasnic, iar compania deţinea în ianuarie 2026 o cotă de piaţă de 18,21% pe segmentul concurenţial, prima în clasament.

La bursă, acţiunea H2O a evoluat între 123,3 lei şi 152,9 lei în primul trimestru, preţul mediu situându-se la 140,1 lei. La capitalizarea actuală de circa 80 de miliarde de lei, Hidroelectrica rămâne detaşat prima companie românească după valoarea de piaţă.

Noul CEO preia conducerea executivă a unei companii care distribuie în 2026 dividende de 7,35 lei pe acţiune din profitul anului 2025 - 100% din profitul eligibil - plus un dividend special de 1 miliard de lei din rezerve, votat în cadrul AGOA din 29 mai 2026. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 80% din companie şi încasează proporţional.