Ministrul de Externe Oana Ţoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară şi raportul tehnic realizat de autorităţile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galaţi era o dronă Geran-2 de origine rusească.

Anteriror în intervenţia sa, reprezentantul Rusiei a acuzat România că ar fi convocat „în grabă” reuniunea Consiliului de Securitate şi că ar fi formulat acuzaţii „nefondate şi părtinitoare” împotriva Moscovei. Diplomatul rus a susţinut că scopul şedinţei ar fi fost alimentarea unui nou val de „isterie mediatică anti-rusă”.

Moscova a încercat să conteste versiunea Bucureştiului şi a susţinut că detaliile prezentate de România privind prăbuşirea dronei ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât şi factuală”. Reprezentantul rus a afirmat că, dacă o dronă Geran-2 ar fi lovit acoperişul unui bloc, „consecinţele nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”, iar „acoperişul ar fi fost complet distrus”.

În acelaşi discurs, diplomatul rus a sugerat, fără să prezinte probe, posibilitatea unei „provocări” a Kievului, menită să testeze reacţia statelor NATO şi să accelereze implicarea acestora în conflict.

Rusia a cerut şi o anchetă „obiectivă şi depolitizată”, cu implicarea părţii ruse, afirmând că este gata să participe doar dacă primeşte date şi fragmente ale dronei pentru analiză.

Vedeţi mai jos discursul integral al Oanei Ţoiu. 

Doamnă preşedintă, mulţumesc că aţi convocat Consiliul de Securitate al ONU. Mulţumesc şi preşedinţiei chineze pentru susţinerea în pregătirea acestei întâlniri, şi partenerilor care au susţinut România. Trebuie să subliniez seriozitatea acestui incident. Este pentru prima oară în istoria de 70 de ani de când suntem membri ONU când România a cerut o întâlnire de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU pe o chestiune care ne implică direct. Istoria noastră nu a fost fără provocări. În special cum am auzit aici menţiuni despre cine înţelege Federaţia Rusă. Aş spune că Europa de Est are o bună înţelegere. Deşi istoria noastră nu a fost fără provocări, nu am convocat Consiliul de securitate până astăzi. Dar facem asta astăzi, pentru că ceea ce am realizat în ultimii ani a fost să construim o ţară sigură, o economie în creştere, care a crescut de 10 ori în ultimele 3 decenii. 

Am reuşit să fim şi un partener la securitatea regiunii, şi vrem să vedem asta în viitor. Dar înţelegem acum mai mult decât am înţeles anterior, că pentru ca asta să se întâmple şi să fie fără riscuri, trebuie să facem tot ce ţine de noi - individual şi la nivel politic - să oprim războiul de la graniţă şi să găsim o cale diplomatică în acea direcţie. Avem o responsabilitate comună nu doar să tragem o linie, ci să ne asigurăm că nu mutăm această linie, aşa cum şi-ar dori unii câteodată. Este necesar ca acest consiliu să adreseze escaladarea ne-necesară din partea Federaţiei Ruse în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. 

Consiliul de securitate este cel mai puternic instrument al comunităţii internaţionale. Un instrument comun care ne permite să prevenim normalizarea abuzului. Putem şi nu ar trebui să mutăm liniile pe care le-am trasat. Nu ar trebui să considerăm aceste escaladări ”noul normal”. În noaptea dintre 28 şi 29 mai, o dronă rusească care purta o încărcătură de explozibil, a violat spaţiul aerian românesc la 2 dimineaţa. O analiză militară arată că această dronă a fost iniţial parte dintr-un grup de drone folosite într-un atac nocturn asupra infrastructurii civile ucrainene de peste Dunăre şi a călătorit 4 minute în teritoriul nostru, ca ulterior să se prăbuşească pe acoperişul unui apartament din Galaţi. Zona unde s-a prăbuşit este aproape de graniţa cu dintre România, Moldova şi Ucraina. De la începutul răzbioului de agresiune împotriva Rusiei, dronele ruseşti au pătruns de mai multe ori spaţiul aerian românesc, precum şi spaţiul aerian al altor parteneri din Europa Centrală şi de Est, încălcând dreptul internaţional şi carta ONU. 

Aceste exemple au fost adresate, de la Polonia, Lituania, Estonia, Letonia. De la începutul invaziei, au fost aduse în atenţia consiliului. Am discutat îndelung despre ele şi am exprimat solidaritatea. În cazul României, doar în acest an am văzut peste 30 de asftel de incursiuni şi am observat o frecvenţă în creştere. Ce este diferit de această dată este că e prima oară de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei când cetăţenii români au avut de asemenea nevoie de îngrijiri medicale şi că proprietăţi româneşti au fost avariate grav. O mamă şi un copil au fost răniţi şi au avut nevoie de îngrijiri medicale, dar acum nu mai sunt în risc. 

Impactul a provocat un incendiu şi daune extinse clădirii. Clădirea în sine a fost evacuată temporar. Vreau să ofer context: drona s-a prăbuşlit într-o zonă rezidenţială dens populată, unde bărbaţi, femei şi copii trăiesc în siguranţă alături de familiile lor. Efectele ar fi putut fi mult mai dure. România condamnă ferm acest gest iresponsabil, şi incursiunile repetate de către vehiculele ruse în teritoriul nostru suveran. 

Indiferent care era destinaţia originală, gravitatea acţiunilor şi responsabilitatea agresorului sunt clare. Riscul de asemenea subminează pacea şi securitatea în Europa, şi, prin implicaţiile mai ample, reprezintă o îngrijorare pentru toţi membri NATO. Doamnă preşedine, analiza militară arată fără echivoc că drona care s-a prăbuşit în Galaţi este de origine rusească. 

Această concluzie este susţinută de rapoarte tehnice emise de investigatorii noştri speciali şi prezentate de preşedinte publicului. Pe lângă inscripţiile de pe dronă din fragmentele găsite, raportul stabileşte clar că componentele electronice, sistemul de navigare, motorul sunt similare cu alte drone ruseşti descoperite anterior în România. 

Raportu arată de asemenea indicii de producţie, inscripţii şi feature-uri, materiale care au acelaşi proces tehnologic şi aceleaşi origini. Încălcările Federaţiei Ruse de către dronele ruseşti ale spaţiului aerian al României şi al altor parteneri din Europa Centrală şi de Est au continuat în mod repetat de la startul războiului împotriva Ucrainei. 

Acest consilu s-a reunit de asemenea şi după acele incidente. Acest incident recent arată o realtiate extrem de îngrijorătoare: un tipar de atacuri indiscriminatorii cu drone care rănesc civili peste graniţă, iar astfel de acţiuni sunt condamnate prin carta ONU şi dreptul internaţional. Războiul modern, cu vehicule autonome, nu creează o distanţă de responsabilitate. Ne amintim avertismentul Secretarului General cu o zi înainte de incident, că rata de escaladare în războiul din Ucraina creează consecinţe serioase pe mai multe planuri. Acestea trebuie adresate. Nu doar datorită impactului extrem de serios pe teren, ci şi pentru că erodă premisele de bază pentru diplomaţie, pace şi securitate. Oriunde, oricând şi în orice situaţie, atacuri împotriva civililor şi a infrastructurii civile, trebuie condamnate în cei mai duri termeni. România reiterează solidaritatea cu vecinii din Ucraina 

în apărarea legitimă împotriva agresorului şi în exerciţiul dreptului lor suveran de a-şi alege viitorul. De la începutul agresiunii, am văzut relatări despre bilanţul uriaş al războiului în rândul populaţiei civile din Ucraina. Curajul ucrainenilor, sacrificiul lor şi rezilienţa ar trebui respectate şi susţinute. Dar pentru că au o capacitate crescută să se apere, nu ar trebui să considerăm asta ”noul normal”. 

Ar trebui să continuăm să punem presiune diplomatică pe agresor pentru a se opri. De multă vreme, România este un provider de securitate în regiune de nădejde. Eforturile noastre au avut beneficii pentru partenerii noştri din jurul lumii - iniţiativa Black Sea Grain Initiative, care facilitează accesul la grânele ucrainene la consumatorii din jurul lumii, contribuţia noastră la deminarea din Marea Neagră, sunt doar câteva exemple. 

Avem cea mai lungă graniţă cu răzbioul. Şi avem responsabilitatea să o apărăm. Pentru cetăţenii noştri, dar şi pentru că este graniţa UE cu războiul, este graniţa aliaţilor şi a membrilor NATO, şi nu este doar o responsabilitate comună, ci ceva care expune România la consecinţele războiului. 

Şi asta ne face şi mai rezilienţi în a continua eforturile înspre pace. De la debutul războiului, consecinţele au fost resimţite în regiunea Mării Negre, inclusiv de către vecinii din Republica Moldova. 

Nu suntem parte din război, am fost clari în legătură cu asta din prima zi, dar vrem să fim parte din efortul de a opri războiul şi a avea pace.  Reiterăm suportul pentru o încetare a focului imediată şi necondiţionată şi căutarea unei păci de durată şi justă în Ucraina. 

Am mai spus asta în acest consiliu de securitate şi o repetăm azi - garanţii de securitate robuste pentru Ucraina sunt esenţiale pentru o pace credibilă în faţa unui agresor care are un istoric de a încălca dreptul internaţional. 

Ne confruntăm din nou cu un paradox: cerem asumarea responsabilităţii în acest consiliu, unde Federaţia Rusă - membru permanent, care ar trebui să asigure respectarea dreptului internaţional, este şi agresorul. 

Faptul că România a cerut această întâlnire, şi prezenţa mea în această cameră, este un act de responsabilitate din partea noastră şi angajamentul nostru faţă de principiile multilateralismului şi a autorităţii consiliului. 

Apreciez exprimarea de suport şi solidaritate exprimate de comunitatea internaţională după evenimentul din Galaţi, inclusiv din această sală, şi anterior când am prezentat o declaraţie  din partea a 56 de ţări. Aceasta reconfirmă rolul crucial  al consiliului de securitate şi al ONU în a asigura că încălcările de drept internaţional nu rămân neadresate.