♦ Din cele 29 de bănci care mai există în România, opt au fost pe minus la final de T1/2026 şi au adunat pierderi cumulate de 79 mil. lei, conform datelor BNR transmise ZF ♦ De mai mulţi ani, 6-9 bănci au fost pe pierderi, având cote de piaţă foarte mici, iar unele bănci cu astfel de rezultate au dispărut de-a lungul timpului din statistici ♦ Cele 21 de bănci care au rămas pe profit în T1/2026 au raportat un câştig cumulat de peste 3,4 mld. lei ♦ Profitul net al întregului sistem bancar românesc a fost de 3,35 mld. lei în T1/2026, în scădere cu circa 9% faţă de câştigul din T1/2025, de 3,7 mld. lei ♦ Economia a intrat în recesiune, inflaţia persistă, iar dobânzile au rămas sus.

Peste un sfert din numărul total al instituţiilor de credit din România, adică una din patru bănci, au înregistrat pierderi la finalul primului trimestru (T1) din acest an, în timp ce celelalte bănci (mai mult de 72%) au fost pe profit, într-un context caracterizat de dobânzi încă mari, inflaţie persistentă şi frânare a economiei.

Concret, din cele 29 de bănci active în România la sfârşitul primului trimestru, opt au fost pe minus, adunând pierderi cumulate de 79 mil.

lei, cel mai probabil acestea fiind bănci mici, unele dintre ele înregistrând frecvent pierderi în ultimii ani.

La polul opus, 21 de bănci au raportat pentru finalul primului trimestru din acest an profituri cumulate de peste 3,4 mld. lei, după cum reiese din datele transmise de BNR la solicitarea ZF.

În aceste condiţii, profitul la nivelul sistemului bancar românesc a rămas consistent, de 3,35 mld. lei în T1/2026. Comparativ, în T1/2025 erau tot opt bănci pe minus, iar 24 de instituţii de credit au fost pe profit. Iar pe întregul an 2025 au fost nouă instituţii de credit pe minus, cu pierderi cumulate de 369 mil. lei, şi 20 de bănci cu profituri cumulate de peste 15,8 mld. lei.

Aceste rezultate raportate de bănci vin într-un context caracterizat de intrarea economiei în recesiune, PIB-ul scăzând în T1/2026 cu 1,7% an/an, în timp ce creditarea merge cu frâna trasă, avansând cu circa 7%, sub ritmul de anul trecut de peste 9%, iar inflaţia oscilează în jurul a 10%.

Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) la nivel de sistem bancar erau la final de martie 2026 de 1,4%, respectiv 14,1%, sub nivelurile din T1/2025, de circa 1,7%, respectiv 18,2%, tendinţa fiind de scădere.

Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig.

La nivel individual, în cazul băncilor mari profiturile raportate până acum au fost consistente, ca urmare a ascensiunii veniturilor în contextul dobânzilor încă mari. Banca Transilvania, liderul sistemului bancar românesc, a raportat un profit de circa 1 mld. lei în T1/2026, iar câştigul BCR a fost de peste 600 mil. lei, profitul UniCredit a depăşit 400 mil. lei, şi Raiffeisen şi BRD au avut profituri de peste 300 mil. lei.

În ceea ce priveşte băncile cu pierderi an de an acestea nu vor mai rezista prea mult, după cum au susţinut şi unii analişti. De mai mulţi ani, 6-9 bănci au fost pe pierderi având cote de piaţă foarte mici, iar unele bănci cu astfel de rezultate au dispărut de-a lungul timpului din statistici.

Unii bancheri au anticipat în anii trecuţi că numărul băncilor pe piaţa românească ar putea scădea spre 20, în urma procesului de consolidare.

Dacă în anii 2023 şi 2024 erau 32 de bănci în România, în 2025 numărul insti­tuţiilor de credit a coborât la 29. Privind retros­­pectiv, vedem că în 2008/2009 pe piaţa bancară românească activau 42 de bănci.

Nu doar băncile mici, cu pierderi, pot să dispară, ci şi bănci medii sau chiar bănci mari, din top 10.

În anul 2025 trei bănci, respectiv OTP Bank, Alpha Bank şi First Bank, au dispărut din statistici în urma unor tranzacţii de fuziuni şi achiziţii (M&A).

O şansă pentru băncile mici ar fi concentrarea pe partea de digitalizare, pentru că au o flexibilitate mai mare decât băncile mari.

Cert este că bankingul trebuie să meargă pe calea digitalizării pentru a putea să ţină pasul atât cu aşteptările clienţilor, cu schimbarea profilului consumatorului, cu schimbarea de generaţie, cât şi cu valul tehnologizării care acaparează tot mai multe companii şi industrii, unele concurând direct băncile pe anumite paliere.

În ultimii ani s-a intensificat concurenţa pentru bănci şi din partea jucătorilor nonbancari sau a unor entităţi cum este Revolut.

Majoritatea băncilor mici nu publică raportări trimestriale şi semestriale şi nici la Ministerul Finanţelor nu se regăsesc astfel de date, ci doar raportări anuale, care apar cu întârziere, însă cel mai probabil unele bănci care au raportat pierderi pentru anii trecuţi, inclusiv pentru 2024, au avut pierderi şi în anul 2025.

► În cazul băncilor mari profiturile raportate până acum au fost consistente, ca urmare a ascensiunii veniturilor în contextul dobânzilor încă mari. Banca Transilvania, liderul sistemului bancar românesc, a raportat un profit de circa 1 mld. lei în T1/2026, iar câştigul BCR a fost de peste 600 mil. lei, profitul UniCredit a depăşit 400 mil. lei, şi Raiffeisen şi BRD au avut profituri de peste 300 mil. lei.