Uniunea Europeană se află în faţa unei decizii strategice privind extinderea UE, după 13 ani în care blocul comunitar nu a mai primit un nou stat membru.

Războiul din Ucraina, rivalitatea dintre marile puteri şi revenirea lui Donald Trump la Casa Albă au transformat extinderea într-o problemă de securitate şi geopolitică, nu doar într-un proces politic şi economic, potrivit unei analize Financial Times.

Extinderea UE, presată de schimbările geopolitice
După invazia Rusiei în Ucraina, extinderea UE a căpătat o importanţă strategică pentru Bruxelles. Oficialii europeni consideră că apropierea de statele candidate poate consolida securitatea continentului şi poate permite Uniunii Europene să concureze mai eficient cu marile puteri globale.

Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova şi Albania au înregistrat progrese importante în procesul de aderare. În acelaşi timp, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo au avansat mult mai lent, iar în unele cazuri au existat chiar regrese.

„Extinderea nu mai este doar o cale pentru candidaţi să ne ajungă din urmă. Astăzi, este şi o politică de securitate”, a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere.

Dilema Ucrainei
Ucraina reprezintă una dintre cele mai complicate probleme pentru extinderea UE.

Kievul solicită accelerarea procesului de aderare şi speră ca integrarea europeană să avanseze rapid, inclusiv în contextul unui eventual acord de pace cu Rusia.

Oficialii europeni recunosc însă că Ucraina trebuie să facă progrese importante în domenii precum combaterea corupţiei, independenţa justiţiei şi respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Un diplomat european citat de Financial Times a descris situaţia drept o „dilemă complexă”: Bruxellesul nu poate ignora problemele structurale ale Ucrainei, dar nici nu îşi permite să lase ţara fără o perspectivă europeană clară după anii de război.

Muntenegru ar putea fi primul test
Muntenegru este în prezent unul dintre cele mai avansate state candidate. Ţara a îndeplinit cerinţele pentru mai mult de jumătate dintre cele 33 de capitole de negociere, iar oficialii europeni speră că toate capitolele ar putea fi închise până la sfârşitul anului.

Premierul Irlandei, Micheál Martin, a sugerat că un eventual succes al Muntenegrului ar putea reprezenta un semnal puternic pentru celelalte state candidate.

„Dacă am putea aduce Muntenegru [în UE], ar fi un semn tangibil pentru toţi ceilalţi că procesul funcţionează”, a declarat Martin pentru Financial Times.

Succesul Muntenegrului ar putea demonstra că procesul de aderare funcţionează şi ar putea determina Bruxellesul să accelereze discuţiile privind viitoarea extindere a UE.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro