♦ Timişul are patru din cinci exportatori de top din industria auto, iar coridorul autostrăzii A1 concentrează cei mai mulţi furnizori auto din ţară. În est, Iaşiul şi Neamţul au fiecare câte un singur exportator auto – pe traseul viitoarelor autostrăzi A7 şi A8 ♦ Producţia europeană de autoturisme a scăzut cu 2% în ianuarie 2026, iar PwC Autofacts prognozează un declin de încă 2% pe întregul an, ceea ce pune presiune directă pe judeţele româneşti dependente de auto ♦ 22 de judeţe din 43 nu au nicio firmă auto în top 5 exportatori – Moldova, Dobrogea şi sudul Munteniei trăiesc din cereale, textile, nave şi chimie.

Datele provizorii ale co­mer­ţului exterior pe anul 2025 de la INS desenează o hartă a puterii economice a României care se suprapune aproape perfect peste harta autostrăzilor construite şi a investiţiilor străine atrase în ultimele trei decenii. Pe de o parte, un coridor auto - industrial care începe la Timişoara şi se termină la Piteşti, în care industria automotive domină exporturile. Pe de alta, o jumătate estică a ţării care trăieşte din cereale, textile, chimie şi construcţii navale. Iar între cele două, un deficit de infrastructură care încetineşte convergenţa.

Dan Lăzărescu, directorul general al Robert Bosch S.R.L. & reprezentantul Grupului Bosch în România, a explicat anterior în cadrul evenimentului ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România că acum este momentul pentru a crea premisele pentru următorul salt al economiei.

„Avem nevoie de predictibilitate, avem foarte multe lucruri în România care ne pot da încredere şi acum avem un moment. Acum este momentul în care creăm următoarele premisele pentru următorul salt, ne trebuie ambiţie, ne trebuie un plan. Discutam despre strategie, plan, lucruri pe care noi le avem în România. Ne mai trebuie şi o cultură, trebuie să ne uităm şi la aspectele culturale şi să vedem dacă avem o cultură a parteneriatelor“, a sublinat el.

O analiză ZF a topului celor mai mari 500 de exportatori şi a topului exportatorilor pe judeţe arată că 21 de judeţe au cel puţin o firmă auto în primii cinci exportatori, dar doar cinci au o dependenţă critică, cu trei sau mai multe firme auto în top.

Timişul e campionul dependenţei de auto: patru din cinci firme din topul exportatorilor judeţeni sunt din sectorul automotive – Aumovio Technologies, Continental Automotive Products, Hella Romania şi Aumovio Autonomous Mobility. Clusterul timişorean s-a format în jurul Continental şi al altor furnizori germani şi s-a extins pe măsură ce autostrada A1 către Arad şi graniţa de vest a redus timpul de transport către fabricile din Germania şi Europa Centrală.

Pe acelaşi coridor al A1, Aradul are trei din cinci exportatori din auto (Joyson Safety Systems, Webasto, Huf Romania), iar Alba se bazează pe Star Assembly şi două unităţi Bosch. Sibiul, conectat prin acelaşi ax, are Aumovio Systems pe locul 1. Logica e simplă: acolo unde există autostradă, există furnizori auto. Acolo unde nu există, exporturile sunt dominate de alte industrii.

Braşovul, cu Autoliv, Schaeffler, care include acum şi fostul Vitesco Technologies, pe primele trei locuri, e un cluster la fel de concentrat pe auto, construit pe tradiţia industrială a zonei şi pe conectarea rutieră cu Centrul şi Vestul ţării. Argeşul depinde masiv de ecosistemul Dacia-Renault: Automobile-Dacia, Horse Romania şi Lear Corporation ocupă trei din cinci poziţii. Această concentrare pe un singur OEM face judeţul vulnerabil – iar alocarea modelului C-Neo/Striker către Turcia în loc de Mioveni, anunţată la evenimentul Renault futuREady din martie, a confirmat că riscul nu e doar teoretic.

Doljul e un caz aparte. Ford Otosan Romania e numărul 1 la export cu distanţă mare, dar restul topului judeţean e alcătuit din Cummins, Cerealcom şi ETI European Food. Craiova nu a generat un cluster de furnizori auto locali aşa cum au făcut Timişoara sau Piteşti. Lanţul de aprovizionare rămâne ancorat în import: Ford Otosan e şi numărul 1 la importuri la nivel naţional, depăşind Automobile-Dacia.

În est, imaginea e diferită - la Iaşi, Phinia Delphi Romania e singurul exportator auto din top 5, într-un judeţ dominat de Antibiotice şi distribuţie medicală. La Neamţ, TRW Airbag Systems ocupă locul 1, în timp ce restul topului e alcătuit din ArcelorMittal şi textile. Ambele judeţe sunt pe traseul viitoarelor autostrăzi A7 (Moldova) şi A8 (Iaşi-Târgu Mureş). Dacă exemplul coridorului A1 se repetă, finalizarea acestor autostrăzi ar putea atrage noi furnizori auto şi ar schimba radical harta industrială a estului României.

Riscul pentru judeţele dependente de auto vine şi din exterior. Raportul PwC Autofacts din februarie 2026 arată că producţia europeană de autoturisme a scăzut cu 3% în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025, iar prognoza de bază anticipează un declin de încă 2% pe întregul an. Raportul notează că producătorii europeni continuă să-şi recalibreze capacităţile sub presiunea importurilor din China şi a tranziţiei către electrificare. În plus, exporturile de autoturisme ale Germaniei – principala destinaţie pentru componentele produse în România – au stagnat la 3,2 milioane de unităţi în 2025, departe de vârful de 4,4 milioane din 2017, iar exporturile germane către China au scăzut cu 25%.

„În ultimii patru ani, costurile noastre cu energia au crescut peste 60%, în timp ce preţul mediu la maşinile pe care le fabricăm a crescut doar cu 30%”, a explica anterior Mihai Bordeanu, managing director Dacia Brand South Eastern Europe şi preşedinte al ACAROM, la evenimentul Automotive Forum. Ecuaţia e valabilă nu doar pentru Dacia, ci pentru întregul lanţ de furnizori de pe coridorul A1 şi din Argeş, ale căror marje sunt erodate simultan de costurile energetice şi de presiunea preţurilor din piaţa europeană.

La nivel global, OEM-urile au înregistrat deprecieri de peste 55 de miliarde de dolari legate de retragerea din planurile de electrificare, în timp ce tarifele americane urmează să crească de la 10% la 15%, iar VW şi Stellantis au cerut o strategie industrială „Made in Europe” cu stimulente financiare şi relaxare regulatorie.

„Suntem o industrie de succes, care pune România pe hartă, suntem pe locul cinci în Europa la producţie de maşini. Din 100 de euro exportaţi, o treime reprezintă industria auto. Suntem ascultaţi? În realitate nu suntem ascultaţi”, a spus Mihai Bordeanu. Judeţele care au atras industria auto datorită infrastructurii sunt şi cele mai expuse la încetinirea pieţei europene. Iar cele 22 de judeţe fără nicio firmă auto în top 5 – de la Botoşani la Tulcea, de la Vaslui la Gorj – au nevoie urgent de autostrăzi ca să intre pe hartă.