Potrivit statisticilor prezentate, 21% dintre copiii din România sunt hărţuiţi online, iar la nivelul Uniunii Europene unul din şase adolescenţi a fost victima cyberbullying-ului. Intervenţia vine în contextul în care Comisia Europeană a lansat, pe 10 februarie 2026, un plan de acţiune pentru combaterea abuzului online şi creşterea responsabilităţii platformelor digitale.

„Unul din şase adolescenţi europeni a trecut prin cyberbullying. În România, datele poliţiei arată că 21% dintre copii sunt hărţuiţi online. Vorbind despre traume pe termen lung, am ajuns să trăim o realitate în care un copil sau o femeie pot fi umiliţi, şantajaţi şi distruşi cu un singur clic”, a afirmat Firea.

Eurodeputatul social-democrat a subliniat că efectele psihologice ale abuzului online pot fi devastatoare şi de durată, iar reacţia instituţiilor trebuie să fie fermă şi rapidă.

În discursul susţinut la Strasbourg, Gabriela Firea a formulat trei solicitări clare, care vizează în special responsabilizarea platformelor şi limitarea accesului minorilor foarte mici la reţelele sociale.

„Salut planul Comisiei, dar solicit trei lucruri clare. 1. Majoratul digital fără acces sub 13 ani şi cu acord parental până la 16 ani.

2. Verificarea vârstei. 3. Platforme responsabile cu aplicarea fermă a regulilor, cu eliminarea rapidă a conţinutului abuziv în ore, nu în săptămâni şi mai multă transparenţă.”

Propunerea privind „majoratul digital” presupune interzicerea accesului copiilor sub 13 ani pe platformele sociale şi condiţionarea utilizării până la 16 ani de acordul părinţilor. De asemenea, Firea a cerut mecanisme reale de verificare a vârstei şi sancţiuni pentru companiile care nu elimină rapid conţinutul abuziv.

Intervenţia are loc într-un moment în care Comisia Europeană intensifică presiunea asupra marilor platforme digitale, în baza Regulamentului privind serviciile digitale. Executivul european are în prezent mai multe investigaţii deschise privind modul în care anumite reţele sociale gestionează protecţia minorilor şi combaterea conţinutului ilegal sau dăunător, scrie EFE.

Planul de acţiune anunţat de Bruxelles prevede facilitarea raportării cazurilor de hărţuire online, cooperare între statele membre şi măsuri pentru consolidarea educaţiei digitale.

„Copiii au nevoie de sprijin şi acasă, de educaţie în şcoli, consiliere şi alfabetizare digitală, dar şi de viaţă dincolo de ecrane, pentru că emoţiile lor trebuie crescute de familie şi comunitate, nu de un mediu online violent şi traumatizant”, a conchis eurodeputata.

Tema siguranţei online a devenit una dintre priorităţile agendei europene în 2026, iar dezbaterile din Parlamentul European ar putea duce la noi propuneri legislative sau la înăsprirea regulilor pentru platformele digitale.