Cursa pentru alegerile prezidenţiale din Franţa din 2027 devine una dintre cele mai imprevizibile din ultimii ani, pe fondul fragmentării scenei politice şi al ascensiunii continue a extremei drepte.

Deşi campania electorală nu a început oficial, numeroşi politicieni şi-au anunţat deja intenţia de a candida pentru succesiunea preşedintelui Emmanuel Macron, aflat la finalul celui de-al doilea mandat, informează Financial Times.

În prezent, extrema dreaptă reprezentată de Rassemblement National rămâne favorită pentru calificarea în turul al doilea. Marine Le Pen conduce în sondaje cu aproximativ 30% din intenţiile de vot, alături de liderul partidului, Jordan Bardella, care ar putea candida în locul său.

Miza scrutinului este considerată crucială pentru viitorul Uniunii Europeane, în contextul în care Macron a fost unul dintre cei mai vocali lideri pro-europeni şi pro-business ai continentului.

Analiştii avertizează că fragmentarea taberei moderate ar putea facilita accesul extremei drepte la putere. Dacă partidele de centru şi de dreapta nu reuşesc să se unească în jurul unui singur candidat înainte de primul tur, şansele RN de a câştiga preşedinţia cresc semnificativ.

În acelaşi timp, stânga moderată riscă din nou să rateze calificarea în turul decisiv, aşa cum s-a întâmplat în toate alegerile din ultimul deceniu.

Printre principalele nume vehiculate pentru succesiunea lui Macron se află fostul premier Gabriel Attal, actual lider al partidului Renaissance, şi Édouard Philippe, fost premier şi actual primar al oraşului Le Havre.

Sondajele îl plasează în prezent pe Philippe pe locul al doilea, cu aproximativ 20% din intenţiile de vot. Unele cercetări sugerează chiar că acesta ar putea să o învingă pe Le Pen sau pe Bardella într-un eventual tur doi.

Cu toate acestea, atât Philippe, cât şi Attal încearcă să se distanţeze de imaginea lui Macron, criticii considerându-i continuatori ai politicilor actualului preşedinte şi asociaţi cu problemele economice şi politice ale mandatului său.

Pe fundalul acestor tensiuni, relaţiile complicate dintre Europa, Statele Unite şi Rusia sporesc atenţia asupra viitorului lider al celei de-a doua economii a Uniunii Europene.

Situaţia este complicată şi de incertitudinea privind candidatura lui Marine Le Pen. Lidera RN are în prezent interdicţie de a candida după o condamnare pentru deturnare de fonduri europene, însă o decizie definitivă este aşteptată în luna iulie. Dacă aceasta nu va putea intra în cursă, Jordan Bardella a anunţat deja că este pregătit să îi ia locul.