Europa este „nepregătită pentru apărare”, avertizează Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi, , care trage un semnal de alarmă privind starea deplorabilă a infrastructurii rutiere, feroviare şi logistice a Uniunii Europene în cazul unui conflict militar cu Rusia. Într-un interviu acordat Financial Times, oficialul grec a declarat că în lipsa unor investiţii urgente, tancurile şi trupele NATO ar risca să rămână blocate în tuneluri, să prăbuşească poduri şi să se împotmolească în birocraţie — chiar înainte de a ajunge pe front.

„Avem poduri vechi care trebuie consolidate, poduri înguste care trebuie lărgite şi poduri inexistente care trebuie construite”, a spus Tzitzikostas. Potrivit acestuia, infrastructura actuală a Europei, concepută pentru transporturi civile, nu este capabilă să suporte greutatea logisticii militare moderne. În timp ce un camion standard cântăreşte aproximativ 40 de tone, un tanc poate atinge 70 de tone – o diferenţă care poate duce la colapsuri structurale dacă nu se intervine rapid.

Comisarul european propune un plan de investiţii de 17 miliarde de euro, destinat modernizării şi extinderii infrastructurii cheie pentru mobilitate militară. Strategia include modernizarea a 500 de proiecte de infrastructură de-a lungul a patru coridoare militare europene, identificate în colaborare cu NATO.

Detaliile exacte rămân clasificate din motive de securitate.

Tzitzikostas subliniază şi un alt obstacol major: birocraţia de la frontierele interne ale UE.

 „Nu ne putem permite să avem tancuri blocate din cauza unor acte”, avertizează el, insistând că trebuie eliminate barierele administrative care încetinesc mobilitatea trupelor în interiorul Uniunii.

În prezent, transferul de echipamente militare din vestul Europei spre est poate dura săptămâni sau chiar luni – un ritm inacceptabil în contextul în care Rusia ar putea lansa un atac fulger asupra flancului estic, conform avertismentelor tot mai dese din partea oficialilor NATO.

Planul de răspuns în scenariul unui război vine pe fondul unui context geopolitic din ce în ce mai tensionat. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a avertizat în iunie că Rusia ar putea ataca un stat membru NATO până în 2030. În paralel, SUA şi-au anunţat intenţia de a-şi reduce prezenţa militară în Europa, accentuând presiunea asupra statelor UE de a-şi spori capacităţile de apărare.

Ca parte a unei strategii mai ample de reînarmare, Uniunea Europeană are în vedere o alocare de până la 800 miliarde de euro pentru apărare în perioada următoare, iar investiţia în mobilitate militară este un pilon esenţial. Totuşi, diplomaţi de rang înalt de la Bruxelles avertizează că suma de 17 miliarde de euro pentru infrastructură ar putea fi redusă în urma negocierilor tensionate din cadrul Consiliului privind bugetul 2028–2034.

În timp ce unii lideri politici ezită să susţină o cheltuială considerabilă pentru infrastructura militară, realitatea geopolitică impune o schimbare de paradigmă: războiul nu mai este o ipoteză teoretică, ci o ameninţare pentru care Europa trebuie să se pregătească concret.

„Nu ne mai putem permite să nu fim pregătiţi sau să depindem de alţii”, a declarat Tzitzikostas, pledând pentru asumarea responsabilităţii strategice europene.

Într-o lume în care avertismentele despre un conflict cu Rusia nu mai sunt simple speculaţii, iar umbrela de securitate americană pare tot mai subţire, Europa trebuie să decidă: investeşte acum în poduri, tuneluri şi coridoare militare — sau plăteşte preţul vulnerabilităţii într-un viitor conflict.