Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

Trump a atacat frontal conducerea UE, catalogând-o drept „slabă”, şi a prezentat o strategie de securitate care vorbeşte despre „cultivarea rezistenţei” pe continent, o formulare ce trădează dispreţul administraţiei sale faţă de instituţiile europene, percepute drept ostile intereselor americane şi angajate într-o presupusă „sinucidere civilizaţională”.

Atacul coordonat asupra Uniunii, declanşat luna aceasta şi alimentat de critici vechi privind reglementările digitale, politicile de sustenabilitate şi gestionarea migraţiei, a provocat un adevărat şoc la Bruxelles. Potrivit unor oficiali europeni, reacţiile din interiorul Comisiei Europene au fost marcate de confuzie şi dezacord profund cu privire la strategia de răspuns.

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a fost presată să evite orice replică dură în apărarea UE, într-o încercare de a calma tensiunile şi de a păstra Statele Unite implicate în procesul de pace din Ucraina.

În contrast, alţi oficiali de rang înalt s-au declarat revoltaţi de tăcerea Bruxelles-ului în faţa atacurilor repetate ale administraţiei Trump.

Această lipsă de reacţie fermă a determinat unii lideri naţionali să pună sub semnul întrebării rolul Comisiei ca principal canal de dialog cu Washingtonul. Astfel, unitatea tradiţională a UE, care negocia cu SUA ca un bloc de 27 de state, începe să se fisureze.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că, dacă Trump „nu poate relaţiona” cu instituţiile europene (lucru „destul de evident”) atunci cooperarea ar putea continua direct cu statele membre, „Germania fiind, desigur, în prim-plan”. Potrivit unor surse citate de Financial Times, şi alţi lideri europeni iau în calcul discuţii bilaterale directe cu preşedintele american, ocolind Bruxelles-ul.

Contextul este însă extrem de delicat. Negocierile de pace din Ucraina complică orice reacţie dură la adresa lui Trump, în condiţiile în care soarta Kievului depinde în mare măsură de menţinerea unei relaţii funcţionale cu SUA. În acest climat, UE pare constrânsă să înghită criticile, de dragul intereselor Ucrainei.

„Nu-i putem spune lui Zelenski: «Te-am sprijinit până acum, dar avem lucruri mai importante de făcut, precum regulile de sustenabilitate sau amenzile pentru reţelele sociale»”, a declarat unul dintre oficialii europeni.

Preşedintele ucrainean Volodîmîr Zelenski şi secretarul general NATO, Mark Rutte, i-ar fi cerut recent Ursulei von der Leyen să nu-l critice public pe Trump, potrivit unor surse familiarizate cu discuţiile.

„Ne-am spus vara trecută că negociem trei acorduri diferite cu SUA: unul comercial, unul privind cheltuielile NATO şi unul legat de sprijinul militar pentru Ucraina”, a explicat un lider european. „Ne-am amăgit. A existat mereu o singură negociere reală: menţinerea Americii implicate în Europa.”

„Acum acest lucru este limpede; la fel de limpede ca absenţa unui răspuns european coerent”, a adăugat acesta.

Tensiunile sunt amplificate şi de opoziţia administraţiei Trump faţă de planul UE de a folosi activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa un împrumut destinat Ucrainei. Lideri pro-Trump din Ungaria, Slovacia şi Cehia se opun iniţiativei, în timp ce Italia, Bulgaria şi Malta s-au alăturat Belgiei în solicitarea unor „soluţii alternative” din partea Comisiei Europene.