Euro plus dureri de crestere. Cine plateste pentru salvarea Europei?

Autor: Mihai Mitrica Postat la 15 aprilie 2011 10 afişări

Vodevilul PIIGS se joaca in continuare cu casa larg deschisa, dupa ce Portugalia a cerut oficial saptamana trecuta ajutorul institutiilor financiare internationale. Din celebrul acronim care a facut cariera in ultimii doi ani au mai ramas de bifat doar Italia si Spania, Grecia si Irlanda fiind deja abonate la fondurile de urgenta ale Uniunii Europene si la un credit FMI.

Cazul Portugaliei a respectat la virgula scenariile grec si irlandez, cu oficialii de frunte ai tarii negand vehement cu lunile ca ar avea nevoie de vreun cent de imprumut, pentru ca subit sa anunte spasiti ca au redactat deja cererea oficiala; tot ca in cazurile precedente, au si aparut incurajarile optimiste din randul oficialilor europeni ca salvarea Portugaliei (cu 75 de miliarde de euro, probabil) va opri, nu-i asa, efectul de contagiune si presiunea pietelor asupra altor state cu potential de risc. Si, pentru ca similitudinile nu se opresc aici, cei vizati sa vina la rand - in cazul de fata Spania - au dat prompt asigurari ca au luat deja masurile de austeritate necesare ca nu cumva sa aiba nevoie de imprumuturi externe pentru a-si rambursa datoriile scadente.

Dupa cum se vede, in Uniunea Europeana se contureaza deja un mecanism de actiune coordonata, insa nu in directia dorita de liderii europeni. Acestia au in minte o cu totul alta schema de functionare pe care au incercat sa o expuna in concluziile summitului din 24-25 martie, sub forma, in principal, a pactului Euro Plus, la care si Romania a aderat. In principiu, dorinta Germaniei de a vedea o uniune fiscala care sa o dubleze pe cea monetara a inceput sa prinda contur, desi nu in varianta cazona, incluzand si o armonizare a impozitelor, pe care cancelarul Angela Merkel o prezentase initial colegilor din zona euro in urma cu doua luni.

Clubul celor 23 de membri ai Euro Plus (cei 17 membri ai zonei euro plus membrii simpatizanti Bulgaria, Romania, Polonia, Lituania, Letonia si Danemarca) va fi, se spera, mai mult decat un nou prilej de reuniuni oficiale separate de grupul mare al celor 27. In primavara anului viitor cei 23 (pe parcurs li s-ar putea adauga teoretic si Cehia, Ungaria, Suedia si Marea Britanie, care au refuzat invitatia initiala) se vor intalni pentru a trage primele concluzii legate de cum au reusit sa respecte fiecare criteriile de convergenta stabilite de Euro Plus, speranta cvasiunanima fiind ca respectarea acestora va putea evita noi Grecii, Irlande sau Portugalii.

Marile capitole ale noului Pact sunt competitivitatea pietei muncii, sustenabilitatea fiscala si investitiile in cercetare, educatie si infrastructura, dar parametrii in care acestea trebuie dezvoltate au fost lasati la latitudinea statelor membre. Chiar si asa, perspectiva supervizarii de la Bruxelles a unor domenii care pana acum erau de competenta exclusiva a statelor, cum sunt piata muncii, sistemul de pensii sau finantele publice, a dat frisoane euroscepticilor.

Aproape de noi, Ungaria, care mai conduce pentru trei luni clubul UE, a refuzat sa adere la Euro Plus, pretextand prin premierul Viktor Orban ca nu vrea sa primeasca in plic o decizie de anulare a taxelor suplimentare impuse bancilor si pe marile corporatii din energie si telecom. Temerile premierului au fost contrazise si de ministrul sau de externe, Janos Martonyi, dar si de opt experti economici ai tarii, care i-au cerut public sa citeasca mai bine documentul si sa puna mana sa-l semneze, pentru ca Bruxellesul nu va umbla deocamdata la impozitele nationale. Prin Euro Plus se incearca uniformizarea modului cum se calculeaza baza de impozitare in fiecare tara, dar de uniformizarea impozitelor nu a fost inca vorba si nici nu prea poate fi, dat fiind decalajul de competitivitate pe care unele state incearca sa-l recupereze fiscal cu impozite atractive (cota unica de 10% in Bulgaria, 16% in Romania etc.).

Problema Euro Plus este ca apare intr-o Europa macinata de austeritate fiscala si bugetara sustinuta agresiv de Germania, liderul economic al Uniunii. Austeritatea nu poate duce rapid la cresterea competitivitatii, pentru ca nu stimuleaza economia, ci doar o fereste de ceea ce nu-si poate permite, adica de deficite si datorii prea mari.

Se creeaza astfel un cerc vicios care poate fi mai bine observat in cazul statelor cu probleme certificate deja - Grecia, Irlanda, mai nou si Portugalia: imprumuturile acordate pentru a echilibra balanta bugetara au venit la pachet cu masuri de austeritate (pe care initial parlamentul portughez le-a refuzat, ducand la demisia cabinetului Jose Socrates) care au tras in jos economia si au facut imposibila respectarea parametrilor initiali ai acordului. Asa este cazul cu Grecia, care si-a renegociat dobanda si maturitatea creditului (desi expertii spun ca va fi nevoie de o restructurare serioasa), cu Irlanda (care deocamdata nu a obtinut conditii mai bune, desi le-a cerut) si probabil asa va fi si cu Portugalia, in cazul careia acordul ar urma sa contina doar obiective pe termen scurt, intrucat alegerile legislative din 5 iunie pot schimba culoarea politica a guvernului.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
milioane,
bani,
UE,
FMI

Citeşte pe comedymall.ro

/actualitate/euro-plus-dureri-de-crestere-cine-plateste-pentru-salvarea-europei-8149975
8149975
comments powered by Disqus
Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu } Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu }

Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourile din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, iar glumele „colegului de bancă'' au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

vezi continuarea
ZF.ro
Toate planurile au fost date peste cap. Criza care vine din China Toate planurile au fost date peste cap. Criza care vine din China
Situaţia ciudată: Cel mai nou pacient bolnav de COVID-19 dă peste cap tot ce ştiam. Cum s-a putut întâmpla asta
Mediafax
Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus
Top 10 ţări care îşi vor reveni cel mai rapid la finalul pandemiei de coronavirus, potrivit analiştilor
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.