De ce mai avem nevoie de ministere? Ministerul Agriculturii a aflat din ziare despre decizia Lactalis de închidere a două fabrici în România

Autor: Florentina Niţu Postat la 09 iulie 2020 208 afişări

În timp ce cele mai puternice ţări din Europa, Franţa, Italia sau Germania, văd naţionalizarea parţială – urmată, fireşte, de o reprivatizare - ca o soluţie de salvare a unor companii de importanţă strategică în timp de criză, autorităţile române o consideră o „măsură ce aparţine perioadei comuniste“, iar deciziile de ordin economic aparţin „agenţilor economici“, nu statului. În context istoric, judecata este bună, doar că Ministerul Agri­culturii nu are angajaţi din rândul istoricilor.

De ce mai avem nevoie de ministere? Ministerul Agriculturii a aflat din ziare despre decizia Lactalis de închidere a două fabrici în România

Răspunsul complet inadecvat al Ministerului Agriculturii: “Măsura naţionalizării aparţine perioadei comuniste. În economia de piaţă deciziile de ordin economic aparţin agenţilor economici“.

În timp ce cele mai puternice ţări din Europa, Franţa, Italia sau Germania, văd naţionalizarea parţială – urmată, fireşte, de o reprivatizare - ca o soluţie de salvare a unor companii de importanţă strategică în timp de criză, autorităţile române o consideră o „măsură ce aparţine perioadei comuniste“, iar deciziile de ordin economic aparţin „agenţilor economici“, nu statului. În context istoric, judecata este bună, doar că Ministerul Agri­culturii nu are angajaţi din rândul istoricilor.

Ministerul român al Agriculturii a răspuns în urma unei solicitări for­mu­late de ZF că „a aflat din mass-media“ că în Ro­mânia, Lactalis, gigantul fran­cez din industria de profil, care deţine 25% din piaţa locală, închide fabrici pentru a-şi consolida balanţa.

La finalul săptămânii trecute, grupul francez Lactalis - unul dintre cei mai puternici jucători din industria mondială a laptelui, care controlează, din 2008, businessul LaDorna şi un sfert din producţia de lapte a României - a hotărât să închidă unităţile de producţie din Floreni, judeţul Vaslui şi Vatra Dornei, judeţul Suceava. Întrebaţi de ZF dacă statul ar putea naţionaliza – şi în ce condiţii -  fabricile pentru a le păstra în circuit, având în vedere importanţa industriei alimentare în economie, în situaţii extreme, ministerul de resort a răspuns: „Din informaţiile existente în spaţiul mass-media, reiese că în anul 2008 Lactalis a devenit unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa din România. (...) Cu privire la o eventuală naţionalizare a fa­bri­cilor închise, precizăm faptul că măsura a fost realizată în perioada anilor 1948-1950, când autorităţile comuniste ale vremii au trecut în pro­prie­tatea statului bunuri mobile şi imobile, fără com­pen­saţii ma­teriale sau morale“.

Ei susţin că în astfel de situaţii statul are rolul de a asigura cadrul instituţional al economiei de piaţă şi de a supraveghea asupra funcţionării normale a acestuia, prin folosirea ca­drului legal, a unor instrumente financiare şi a pârghiilor economice.

„În condiţiile economiei de piaţă, în care întreprinzătorii privaţi îşi desfăşoară activitatea economică în mod liber, autonom şi raţional, corespunzător cerinţelor pieţei în scopul satisfacerii unor nevoi existenţiale, cu resurse economice limitate, deciziile de ordin economic aparţin agenţilor economici şi în acest context, apreciem că măsura naţionalizării nu este aplicabilă“, spus reprezentanţii ministerului de resort.

Totuşi, Germania, Franţa şi Italia, cele mai mari economii din zona euro, au folosit naţionalizarea ca o soluţie pentru a salva companii mari de la colaps în criza financiară şi economică trecută, dar şi în criza pandemiei de COVID-19. Spre exemplu, la finalul lunii martie, ministrul francez de finanţe a declarat că este pregătit să injecteze capital în companiile strategice şi chiar să le naţionalizeze dacă este necesar. De altfel, guvernul francez deţine direct sau indirect participaţii impor­tante la Renault şi PSA, grupul din spatele Citroen şi Peugeot.

În Italia, guvernul şi-a intensificat eforturile de a ţine pe linia de plutire compania falimentară Alitalia, discutând posibilitatea acordării unui nou credit, de mai multe sute de milioane de euro, ca parte a unui plan de renaţionalizare a transportului aerian.

Guvernul german negociază cu compania aeriană Lufthansa un program de salvare, în valoare de până la 10 miliarde de euro, după ce aceasta a fost lovită puternic de criza coronavirusului. În urma acestui demers, guvernul federal ar primi 25% din acţiunile Lufthansa plus drept de veto asupra politicii companiei private.

Procesul de închidere a celor două fabrici ale Lactalis se va încheia la sfârşitul lunii august, iar „măsura concedierii colective presupune desfiinţarea a 158 de poziţii“, însă pe lângă acestea mulţi producători de lapte sau intermediari din lanţul de distribuţie vor rămâne fără loc de muncă.

„Condiţiile în care statul poate face naţionalizarea unor puncte de lucru ale unei societăţi private, apreciem că acesta excede sferei de competenţă a Ministerului Agriculturii şi nu suntem în măsură să formulăm un punct de vedere“, afirmă reprezentanţii unui minister – al agriculturii - cu circa 14.000 de angajaţi.

În România, grupul francez deţine în România companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita şi Rarăul, cu afaceri cumulate la nivelul anului 2018 (ultimele date disponibile) de peste 1,2 miliarde de lei, iar businessul Dorna Lactate a fost pe profit în ultimii doi ani (2017 şi 2018), oficialii companiei explicând că au făcut închiderile pentru eficientizarea activităţii.

La nivel global, Lactalis are 250 de spaţii de producţie în 50 de ţări, 80.000 de angajaţi în 94 de ţări şi o cifră de afaceri de 18,5 miliarde de euro, conform datelor de pe propriul site.

Urmărește Business Magazin

ZF.ro
Halucinant. Cum explică Orban de ce nu cresc salariile profesorilor: E ca într-o familie, când îţi scad veniturile nu te duci să-ţi bei banii la cârciumă Halucinant. Cum explică Orban de ce nu cresc salariile profesorilor: E ca într-o familie, când îţi scad veniturile nu te duci să-ţi bei banii la cârciumă
BREAKING. Cu cât vor creşte de fapt pensiile românilor? Nimeni nu se aştepta
Mediafax
„Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut „Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut
Economiile se prăbuşesc în pandamie, dar cei 4 giganţi din tech au înregistrat un profit de 28 de miliarde de dolari
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Gorghiu: Moţiunea de cenzură va fi o găleată de invective, de venin şi de frustrări Gorghiu: Moţiunea de cenzură va fi o găleată de invective, de venin şi de frustrări
Tomac: Europa nu poate rămâne indiferentă
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan Educaţia ca şotronul. Pe sărite... COMENTARIU Valeriu Şuhan Educaţia ca şotronul. Pe sărite...
COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.