Criza costului vieţii creează nemulţumire şi forţează guvernele europene să-şi protejeze cetăţenii de facturile la energie supradimensionate. Unele ajută mai mult decât altele

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 17 august 2022 20 afişări

Îngheţarea preţurilor, ieftinirea trans­portului public, ajutoare în bani sau reduceri de taxe – guvernele euro­pene încearcă să protejeze gospodă­riile şi alegătorii de creşterea factu­rilor la energiei în cele mai diverse moduri. Dar unele fac mai mult decât altele.

Criza costului vieţii creează nemulţumire şi forţează guvernele europene să-şi protejeze cetăţenii de facturile la energie supradimensionate. Unele ajută mai mult decât altele

Îngheţarea preţurilor, ieftinirea trans­portului public, ajutoare în bani sau reduceri de taxe – guvernele euro­pene încearcă să protejeze gospodă­riile şi alegătorii de creşterea factu­rilor la energiei în cele mai diverse moduri. Dar unele fac mai mult decât altele.

Această criză a costului vieţii, agravată de preţurile în continuă creştere ale gazelor, electricităţii şi carburanţilor, se simte mai acut în partea de est a Uniunii Europene, în fostele state comuniste. O arată datele Fondului Monetar Internaţional. Potrivit acestora, ţara europeană unde costurile cu energia – gaze naturale, electricitate, carburanţi, cărbune şi altele – au cea mai mare pondere în consumul total al gospodăriei este Cehia.

Aceasta este cea mai liberală economie din fostul bloc comunist european şi cea mai matură din regiune. În clasament îi urmează Croaţia, cel mai sărac membru al zonei euro (de la 1 ianuarie 2023), Slovacia şi Ungaria. Portugalia face deja parte din zona euro, dar şi ea este una dintre cele mai sărace ţări din acest club şi prin urmare nu este de mirare că şi-a găsit un loc fruntaş în acest clasament.

Polonia şi România urmează la rând. În centrul crizei energetice se află gazele natu­rale. Preţurile en gros ale acestui combustibil au ajuns la 200 de euro pe MWh, de opt ori media ultimilor ani, potrivit Financial Times. Electricitatea este şi ea exagerat de scumpă. În multe ţări se anunţă o iarnă întunecată, a nemulţumirii.

În Germania, cancelarul Olaf Scholz a promis că guvernul va face „orice pentru a se asigura că cetăţenii trec prin aceste vremuri dificile“ cu inflaţie ridicată. Până una-alta, i-a pus la cheltuială. În aproape toate ţările euro­pe­ne statul şi-a folosit puterea pentru a proteja cetăţenii de supradimensionarea fac­turilor.

FMI a calculat în iulie că ţările cu venituri mari au cheltuit deja 1% din ve­nitul naţional anual pe mă­suri de atenuare a impactului preţurilor mari ale energiei. Procentul real este probabil mai mare. Acelaşi calcul arată că ţările sărace au cheltuit deja 1,7% din venitul naţional.

Îngrijorător este că cea mai mare parte a acestor resurse s-a dus pe împiedicarea companiilor să transfere costurile mai mari în preţul final pentru consumator.

În Franţa, guvernul va cheltui anul acesta 22 de miliarde de euro pentru a-şi proteja cetăţenii de scumpirea energiei. Preţurile gazelor au fost îngheţate, iar creşterea pre­ţurilor electricităţii a fost plafonată la 4%. Aceste măsuri au fost introduse în februarie.

În Norvegia, guvernul plăteşte 90% din fac­tura la electricitate când preţurile en gros depă­şesc un anumit nivel. Dar chiar dacă Norvegia este o forţă a hidroenergiei, guver­nul se con­fruntă cu presiuni politice şi sociale puternice din cauza incapacităţii de a tăia preţurile.

Berlinul a venit cu un pachet de bailout de 15 miliarde euro pentru Uniper, cel mai mare furnizor de gaze naturale, dar costurile le suportă plătitorul de taxe. În oc­tombrie, Germania va introduce o taxă adiţio­nală pe consumul de gaze, de 2,4 eurocenţi pe KWh, pentru a-i ajuta pe im­portatorii de gaze, în di­fi­cultate după ce Rusia a re­dus semnificativ ex­por­tu­rile. Pentru o gos­podărie de patru persoane, taxa înseamnă un cost adi­ţional de 480 de euro pe an, fără TVA. Guvernul a promis însă noi măsuri pentru ajutarea cetăţeanului. Nu este clar dacă TVA va trebui plătită sau nu. Berlinul a cerut Comisiei Europene exceptarea de la plata acestei taxe.

Mai departe, cele mai multe ţări europene au redus taxele şi accizele pe benzină şi motorină. În Germania şi Franţa, reducerea este de 30 de eurocenţi. În Spania, preţurile buteliilor de gaz au fost plafonate de guvern până anul viitor. În alte părţi ale Europei sunt preferate subvenţiile.

În Marea Britanie, toate gospodăriile vor primi facturi la energie subvenţionate cu 400 de lire sterline în această iarnă. În Europa Centrală şi de Est, unde povara facturilor este mai mare pentru că veniturile sunt mai mici, ajutoarele ar trebui să fie şi ele mai mari.

În Polonia, pentru prima dată de la ieşirea din comunism fiecare familie poate cere sub­venţii, de 640 de euro, pentru achiziţionarea de cărbune, combustibil încă folosit la în­căl­zirea locuinţei.

În cadrul „scutului anti-inflaţie“, guvernul polonez a redus la 0 TVA la gaze, la 5% TVA la serviciile de încălzire şi la 8% TVA la carburanţi.

În Ungaria, executivul a plafonat preţurile carburanţilor, dar numai pentru şoferii unguri. Germania a recurs la diminuarea impozitului pe venit şi a majorat anumite alocaţii, în timp ce Italia a introdus un „bonus pentru costul vieţii“ de 200 de euro pentru majoritatea salariaţilor, liber-profesioniştilor şi pensionarilor.

Pe măsură ce preţurile cresc şi costurile se acumulează, unele guverne încearcă să-şi concentreze eforturile pe sprijinirea celor săraci – o politică despre care FMI spune că este eficientă în a reduce consumul general de energie.

Cei mai săraci dintre italieni, adică persoanele care câştigă sub 12.000 de euro pe an, beneficiază de îngheţarea facturilor la energie. Consumatorii cu venituri reduse din Olanda primesc o alocaţie pentru energie de 1.300 de euro. Spania, mai săracă, nu este atât de generoasă, alocând pentru familiile sărace, în care membrii câştigă în medie până în 14.000 de euro pe an fiecare, doar 200 de euro.

Un ajutor mai generos este oferit pensionarilor cu venituri mici.

Pensiile acestora au fost majorate cu 15% (circa 60 de euro pe lună). Unele guverne şi-au folosit imaginaţia pentru a-i ţine mulţumiţi pe contribuabili. Germania a introdus permisul de călătorie cu transportul public de 9 euro pe lună în iunie, iulie şi august. Politicienii sunt acum presaţi să extindă schema.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
energie,
guvern,
cetateni,
cost,
criza

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.