Moartea ayatollahului Ali Khamenei, survenită în urma atacurilor coordonate ale Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului, a aruncat Republica Islamică într-una dintre cele mai periculoase crize politice din istoria sa modernă. În timp ce conflictul militar continuă să escaladeze, o întrebare domină capitalele lumii: cine va conduce acum Iranul şi ce direcţie va lua una dintre cele mai influente puteri ale Orientului Mijlociu?

Răspunsul este departe de a fi clar. Chiar şi Washingtonul admite că situaţia a devenit imprevizibilă. Preşedintele american Donald Trump a declarat că operaţiunea militară a eliminat majoritatea figurilor considerate anterior succesorii probabili ai liderului suprem iranian, afirmând că atacurile au „scos din joc aproape toţi candidaţii”. Potrivit acestuia, planurile strategice construite în jurul unor posibili înlocuitori au devenit inutile, deoarece aceştia nu mai sunt în viaţă. În acelaşi timp, afirmaţiile că oficiali iranieni ar fi încercat să contacteze administraţia americană au fost respinse categoric la Teheran, unde liderii politici au transmis că negocierile cu Statele Unite nu sunt luate în calcul, potrivit presei internaţionale.

Constituţia Iranului prevede că liderul suprem trebuie ales de Adunarea Experţilor, un organism format din 88 de clerici care deţin autoritatea religioasă şi politică finală asupra statului.

Conform Times.com, până la desemnarea unui succesor, conducerea ţării a fost preluată temporar de un consiliu interimar format din preşedintele Masoud Pezeshkian, şeful justiţiei Gholam-Hossein Mohseni-Eje’i şi ayatollahul Alireza Arafi. Această formulă de tranziţie încearcă să menţină stabilitatea într-un moment extrem de tensionat, marcat simultan de proteste interne, presiuni economice şi atacuri militare externe menite, potrivit adversarilor Iranului, să slăbească ordinea revoluţionară instaurată în 1979.

Citiţi continuarea pe zf.ro