Programul de guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureşan propune o serie de măsuri pentru piaţa muncii, fiscalitate, investiţii şi piaţa de capital, printre care revenirea TVA la 19% atunci când situaţia bugetară o va permite, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat şi flexibilizarea muncii cu timp parţial.

Documentul porneşte de la obiectivul de a avea „mai mulţi oameni care muncesc, mai puţine stimulente pentru nemuncă”, prin intrarea mai rapidă pe piaţa muncii, ieşirea mai târzie din activitate şi adaptarea regulilor de muncă la economia actuală.

În zona pensiilor, programul prevede eliminarea pensionării anticipate în sistemele în care pensionările au loc prea rapid, precum şi interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege aflat în Parlament şi adoptat deja de Senat.

Pe partea fiscală, programul prevede scăderea TVA la 19% „de îndată ce România îşi va permite”, menţinerea cotei unice şi eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, IMCA, de la 1 ianuarie 2027, fără amânare.

Tot în domeniul TVA, este propusă o singură extindere, pentru 12 luni, până la 31 iulie 2027, a termenului pentru aplicarea cotei de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025.

Pentru piaţa muncii, documentul propune stimularea mobilităţii forţei de muncă între zonele cu şomaj şi cele cu deficit de personal, revizuirea Legii dialogului social şi a contractelor colective de muncă ce prevăd „drepturi exagerate”, precum şi flexibilizarea muncii cu timp parţial şi a muncii sezoniere, cu contribuţii proporţionale cu venitul efectiv.

Programul mai prevede reformarea ajutoarelor sociale prin retragerea graduală a acestora odată cu angajarea şi condiţionarea beneficiilor pentru persoanele apte de muncă de participarea la muncă sau la programe de formare.

Guvernul ar urma să continue şi subvenţia pentru tinerii NEET, program european finanţat până în 2029. Angajatorii primesc 2.250 de lei pe lună timp de 12 luni pentru fiecare tânăr cu vârsta între 16 şi 30 de ani, înregistrat ca şomer la ANOFM, cu obligaţia de a menţine raportul de muncă pentru cel puţin 18 luni.

Programul îşi asumă păstrarea măsurii şi în următorul exerciţiu financiar european, precum şi extinderea, prin instrumentele existente, a subvenţiei la angajare pentru absolvenţii de studii tehnice încadraţi ca juniori în industria IT în primele 12 luni. Ţinta este de 5.000 de juniori integraţi anual până în 2030.

Învăţământul dual şi ucenicia ar urma să fie extinse, cu facilităţi pentru companiile care formează şi angajează, iar finanţarea programelor de formare profesională pentru companii ar urma să fie legată de rezultatul efectiv, respectiv angajarea şi menţinerea oamenilor în muncă.

O altă măsură vizează revenirea mai rapidă a părinţilor pe piaţa muncii, inclusiv prin dezvoltarea creşelor şi a programului prelungit.

Persoanele care au dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului şi aleg să revină la muncă după primele şase luni de la naşterea copilului ar urma să poată primi în continuare indemnizaţia, concomitent cu veniturile salariale. Potrivit programului, măsura urmăreşte să încurajeze revenirea părinţilor la muncă fără pierderea beneficiilor acordate pentru creşterea copilului.

Pentru copii este propus şi „Contul Viitorului”, un mecanism prin care părinţii vor putea deschide, în primul an de viaţă al copilului, un cont de economii şi investiţii pe numele acestuia, cu facilităţile fiscale prevăzute de Legea Conturilor de Economii şi Investiţii, care ar urma să se aplice din 2027.

Programul include şi sprijin pentru chirie destinat studenţilor care lucrează, verificarea calităţii de angajat urmând să se facă prin contribuţiile aferente salariului plătite la bugetul de stat.

În domeniul protecţiei sociale, documentul propune criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap, iar combaterea muncii la negru ar urma să se facă prin controale bazate pe analiza de risc.

Pe partea de debirocratizare, programul introduce principiul „o singură raportare către stat”, potrivit căruia instituţiile publice nu vor mai putea solicita companiilor informaţii care se află deja în posesia altei instituţii.

Pentru fiecare obligaţie administrativă nouă ar urma să fie eliminate două obligaţii existente, cu un cost administrativ cel puţin echivalent. Raportările semestriale ar urma să fie eliminate, iar timpul necesar conformării fiscale ar trebui redus cu 25% până în 2028.

Investiţiile productive ar urma să fie susţinute prin amortizare accelerată şi deduceri pentru investiţii în tehnologie, automatizare, digitalizare şi eficienţă energetică. Programul propune şi un ghişeu unic şi termene maxime pentru avizele şi autorizaţiile necesare investiţiilor.

Pentru industrie, documentul prevede facilitarea investiţiilor companiilor în producţie proprie de energie, stocare şi eficienţă energetică.

Programul include şi un pachet de sprijin pentru HoReCa, construit în jurul primei pentru turismul incoming, unui OMD naţional care să coordoneze promovarea turistică şi integrarea reţelei de OMD-uri, digitalizării fişei de cazare şi adaptării legislaţiei pentru închirierile pe termen scurt.

Banca de Investiţii şi Dezvoltare ar urma să devină un instrument pentru mobilizarea capitalului privat şi dezvoltarea proiectelor în parteneriat public-privat, cu o conducere selectată competitiv până la 31 martie 2027. Sprijinul public ar urma să se mute de la granturi către garanţii şi credite.

Prin BID sunt prevăzute şi instrumente de capital de risc şi co-investiţie alături de capitalul privat pentru companiile aflate în creştere, cu prioritate pentru sectorul tehnologic.

Pe piaţa de capital, programul propune eliminarea barierelor de acces semnalate de MSCI, cu obiectivul obţinerii statutului de piaţă emergentă, precum şi listarea unor pachete minoritare la companiile de stat, fără pierderea controlului strategic.

Pentru companiile private româneşti, documentul urmăreşte diversificarea surselor de finanţare dincolo de creditul bancar prin susţinerea listărilor, reducerea costurilor administrative pentru dobândirea calităţii de emitent la Bursa de Valori Bucureşti, dezvoltarea unei pieţe de creştere pentru IMM-uri şi menţinerea sprijinului din fonduri europene pentru pregătirea companiilor pentru listare.

Programul propune, de asemenea, dezvoltarea industriei fondurilor de investiţii printr-o legislaţie orientată mai mult către investiţiile în companiile româneşti.