Programul de guvernare 2026-2028 prevede accelerarea investiţiilor în producţia de energie, stocare şi reţele, de la finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia şi Iernut şi investiţiile Hidroelectrica în hidrocentrale şi proiecte de stocare până la retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă şi luarea unei decizii finale, cu finanţare asigurată, pentru Unităţile 3 şi 4.

În zona hidroenergiei şi a stocării, programul prevede finalizarea investiţiilor Hidroelectrica în hidrocentrale, baterii şi proiecte de stocare prin pompare, printre care Tarniţa-Lăpuşteşti, Frasin şi Bicaz, susţinute prin contracte pentru diferenţă.

Sprijinul public pentru noile proiecte ar urma să fie modificat, prin trecerea de la evaluarea ex-ante a investiţiilor la plata în funcţie de capacitatea efectiv pusă în funcţiune.

Programul propune şi prioritizarea racordării proiectelor mature la reţea, alături de introducerea unor termene de decădere şi a unor garanţii financiare pentru avizele tehnice de racordare.

În distribuţie, obiectivul este finalizarea investiţiilor şi a proiectelor de contorizare inteligentă finanţate din fondurile deja alocate, precum şi generalizarea contorizării inteligente, considerată o condiţie pentru introducerea tarifelor diferenţiate.

Tot pe partea de infrastructură, documentul prevede noi interconectări şi creşterea capacităţii de schimb transfrontalier.

În domeniul stocării, programul propune finalizarea contractelor aflate deja în derulare şi contractarea rapidă a apelurilor deschise în cele trei scheme pentru stocarea energiei în baterii. Sprijinul public acordat proiectelor de stocare ar urma să fie condiţionat de furnizarea de servicii de sistem.

În sectorul nuclear, programul include retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă şi adoptarea unei decizii finale pentru Unităţile 3 şi 4, cu finanţare asigurată.

Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni ar urma să continue doar în condiţiile în care viabilitatea sa economică este demonstrată. În paralel, programul prevede explorarea altor tehnologii de reactoare modulare.

România ar urma să îşi consolideze şi rolul de tranzit energetic prin Coridorul Vertical şi Coridorul Verde.

În Marea Neagră, programul propune lansarea primei proceduri de concesionare pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore.

Pentru marile oraşe este prevăzută modernizarea reţelelor de termoficare cu ajutorul fondurilor europene disponibile.

Programul prevede şi constituirea transparentă a stocului de iarnă, împreună cu reformarea legislaţiei privind stocurile de urgenţă.

Terminalul petrolier Constanţa şi transportul feroviar de produse petroliere ar urma să fie eficientizate, fiind tratate ca infrastructură strategică.

În ceea ce priveşte tarifele de reţea, programul propune un sistem care să stimuleze flexibilitatea şi să nu împovăreze primii utilizatori ai electrificării.

Pentru consumatori este prevăzut un sprijin ţintit în funcţie de venit, aplicat direct pe factură, mecanism care ar urma să fie extins şi la gazele naturale.

Prosumatorii şi comunităţile de energie ar urma să beneficieze de un cadru legislativ simplu şi stabil.

Programul mai prevede profesionalizarea conducerii companiilor din energie, prin consilii profesioniste, mandate stabile, indicatori comparabili cu cei ai companiilor europene şi eliminarea provizoratelor prelungite.

La nivelul statului ar urma să fie creat un registru unic al programelor energetice publice, indiferent de ministerul care le gestionează. Documentul propune şi constituirea unui comitet interministerial sub coordonarea premierului, care să avizeze noile scheme şi să raporteze trimestrial angajamentele asumate.

În privinţa producţiei pe cărbune, retragerea capacităţilor ar urma să fie corelată cu punerea în funcţiune a capacităţilor care le înlocuiesc, pe baza unui calendar agreat cu Comisia Europeană. Programul include şi restructurarea Complexului Energetic Oltenia.

Pe piaţa de energie, obiectivul este dezvoltarea instrumentelor pe termen lung, printr-o piaţă la termen lichidă, cu contrapartidă centrală, contracte pe termen lung pentru industrie şi eliminarea plafonărilor generalizate de preţ.