Via Transilvanica va deveni în perioada 2026–2028 un spaţiu de cercetare, creaţie şi documentare culturală prin proiectul Terra Memoriae, o iniţiativă lansată de Tăşuleasa Social şi UmanEast pentru Educaţie şi Cultură, alături de Radio România Cultural.

Proiectul urmăreşte oamenii, comunităţile, tradiţiile şi poveştile de pe cei aproximativ 1.600 de kilometri ai Via Transilvanica şi îşi propune să aducă cercetarea umanistă direct în teren, în cele aproximativ 400 de comunităţi traversate de traseu.

Iniţiativa porneşte de la trei întrebări – „De unde venim, de-ai cui suntem şi ce facem mai departe?” – şi tratează Via Transilvanica şi ca pe un spaţiu cultural în aer liber, în care întâlnirea cu oamenii şi locurile poate deveni o formă de cunoaştere şi înţelegere a identităţii.

„De când a apărut Via Transilvanica, am devenit drumar şi am descoperit un peisaj etnografic aproape inepuizabil şi o Românie despre care simt că avem încă atât de multe de spus. Terra Memoriae este şansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoaşterea în dialog şi de a le oferi oamenilor, inclusiv celor veniţi din afară, şansa de a se îndrăgosti de ţara noastră”, a declarat Alin Uhlmann Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social.

Nouă rezidenţe culturale în cele opt ţinuturi ale traseului

Terra Memoriae va include nouă rezidenţe culturale în cele opt ţinuturi ale Via Transilvanica, la care vor participa artişti şi cercetători din domenii precum literatura, gastronomia, antropologia, arta, arhitectura, teatrul, istoria, fotografia şi biologia.

Printre proiectele anunţate se numără „Bucovina: bornă spirituală şi entuziasm”, cu Moni Stănilă, şi „Bucovina: ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”, cu Adriana Sohodoleanu. Alte explorări vor fi realizate de Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan şi Jon Dean, Dorin Ştefan şi studenţii săi, Elise Wilk, Cătălin Pavel şi studenţii, Iosif Király şi Alexandru Stermin.

Rezidenţele sunt gândite ca spaţii de colaborare între cercetători, artişti şi comunităţi, iar fiecare dintre ele va genera o formă de documentare – text, imagine, sunet, obiect, lucrare sau arhivă – care va rămâne legată de comunitatea în care a fost creată.

Proiectul urmăreşte astfel să recupereze şi să păstreze fragmente de memorie aflate în pericol de dispariţie, de la poveşti, gesturi şi practici până la limbaje, imagini, gusturi, forme de locuire şi moduri de a înţelege un teritoriu.

„Terra Memoriae porneşte tocmai de aici, de la ideea că un drum nu poate fi înţeles doar prin peisaj, ci şi prin oamenii, istoria, patrimoniul şi poveştile locurilor. Acest proiect este, de fapt, o invitaţie la dialog şi o invitaţie la a dezvolta o cultură a memoriei”, a afirmat George Gîlea, preşedintele UmanEast.Proiectul va avea ca reper final Centenarul Radio România din 2028. Pe 1 noiembrie 2028 este programat un spectacol la Sala Radio, alături de lansarea unui documentar de 90 de minute şi un eveniment dedicat culturii şi memoriei.

Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanţă din România care traversează ţara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin şi poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare. Tăşuleasa Social a inaugurat în 2022 traseul de 1.400 de kilometri, după patru ani şi jumătate de lucru, iar în 2025 a început extinderea acestuia către alte regiuni istorice ale României.

Tot în 2025 a fost lansat Terra Borza Teutonica, un nou ţinut de 170 de kilometri, care a făcut din Braşov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica. Organizaţia spune că extinderea traseului va continua în următorii 20 de ani.