România a avut deficite care se îndreptau spre 10% din PIB, şi la deficitul bugetar şi la contul curent, iar pachetul fiscal implementat din 2025 a stat la baza consolidării fiscale, aşteptată şi de creditori.  În urma ajustărilor fiscale s-a asigurat păstrarea ratingului de ţară şi accesul României pe piaţa internaţională de capital, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

După ce inflaţia a urcat aproape de 10% în urma creşterii fiscalităţii, BNR anticipează acum o prelungire a scăderii lente în primul trimestru (T1) din 2026, urmată de o revenire pe creştere în T2, pentru ca de-abia din T3/2026 să vedem o corecţie descendentă abruptă a inflaţiei.

România ar putea începe discuţiile concrete despre adoptarea monedei unice europene în cinci ani, dacă va funcţiona în următorii doi-trei ani programul actual de reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB, susţine guvernatorul BNR.

Ce a declarat guvernatorul BNR:

Inflaţie

► BNR a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027.

► Dacă se prelungeşte plafonarea la gaze urmează, hai să folosesc şi eu un cuvânt care am văzut că place, dar îl folosesc în sens pozitiv, urmează o prăbuşire, o prăbuşire a inflaţiei.

Se duce pur şi simplu, în câteva luni, spre 3%, de la 9%. Este o corecţie. Prognoza noastră este că inflaţia lunară în perioada următoare va urma aceeaşi traiectorie, 0,3%, 0,4% pe lună, ceea ce înseamnă în jur de 4% anual. Şi ajungem la 3% şi intrăm spre sfârşitul anului şi începutul anului următor în marja de fluctuaţie.

► Mai apare o remarcă pe care am sesizat-o. Este corectă. Banca Naţională de patru ani a ratat ţinta de inflaţie. Păi şi inflaţia din zona euro a fost mai mare decât prognoza, nu? În 2022, în 2023. Şi hai să nu subestimăm prin ce a trecut această ţară. Adică ţara noastră, că nu vorbesc despre altă ţară. Am avut o pandemie cu toate măsurile care au fost, război la graniţă cu toate consecinţele, criză energetică cu impact major asupra preţurilor. Şi la noi, în plus faţă de alte ţări, un an electoral prelungit. De fapt a fost mai mult decât un an. A fost aproape un an şi jumătate. Şi practic o criză politică. De-aia nu ne mai trebuie încă una. Să fim atenţi!

► Aşteptările inflaţioniste pe termen scurt s-au atenuat ulterior celor două şocuri de ofertă din T3, însă acestea se menţin la un nivel ridicat.

► În linii mari, traiectoria ratei anuale a inflaţiei IPC rămâne în concordanţă cu prognoza din raportul anterior: traiectorie descendentă, cu o întrerupere temporară în T2 2026 şi o reducere amplă în trimestrul următor, determinate preponderent de efecte de bază.

► Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat are o traiectorie lent descendentă, cu o scădere semnificativă în T3/2026, pe seama efectelor de bază; pe termen mediu, evoluţia reflectă acumularea presiunilor provenite din partea cererii deficitare.

Deficitul bugetar, datoria publică şi deficitul extern

► România a avut deficite care se îndreptau spre 10% din PIB, şi la deficitul bugetar şi la contul curent, iar pachetul fiscal implementat din 2025 a stat la baza consolidării fiscale, aşteptată şi de creditori.

► E deficitul ţării. Nu e deficitul lui X sau a lui Y. L-au făcut diverse guvernări, dar e deficitul ţării, nu?

► Eu nu agreez deloc bucuria unora care spun că o să dăm cu capul de ziduri datorită acestui deficit şi datorită situaţiei ţării. Deficitul trebuie să fie finanţat. Dacă nu e finanţat deficitul, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor şi aşa mai departe. Trebuie să fim serioşi cu problema deficitului şi a datoriei. Cine a făcut datoria? Iar apare o întrebare. Au făcut-o guvernele, să o plătească guvernele. Guvernele au acţionat în numele ţării. Haideţi sa rezolvăm problema deficitului şi a datoriei.

► În urma ajustărilor fiscale s-a asigurat păstrarea ratingului de ţară şi accesul României pe piaţa internaţională de capital.

► Datoria creşte, peste tot în lume vedeţi că există o datorie publică şi ea se refinanţează, nu este ceva anormal ce face România, există un management al datoriei publice şi salut pe această cale faptul că Ministerul de Finanţe şi-a format o echipă de profesionişti care face în mod corect finanţarea şi refinanţarea datoriei publice. Să te uiţi la scadenţe nu e o treabă uşoară, să ţi le ordonezi, să vezi cât iei de pe piaţa internaţională, cât iei de pe piaţa internă. BNR care ţine conturile Ministerului de Finanţe ajută profesional prin experţii care merg împreună cu echipa ministerului pe pieţele internaţionale şi pe pieţele interne şi ajută la această finanţare.

► Datoria publică a României a depăşit pragul de 60% din PIB, un nivel mare, şi, în aceste condiţii, statul român trebuie să facă ce spune legea. Guvernul, Parlamentul au aprobat legea şi când ne apropiem de 60% din PIB cu datoria trebuie anumite măsuri, iar când depăşim acest nivel măsurile trebuie întărite, şi probabil vor fi întărite.

► Noi aici am sugerat un singur lucru: accent pe banii europeni, mai ales că o parte din ei sunt sub forma de granturi, de donaţii. Ce ar putea să facă în plus România după depăşirea pragului de 60% din PIB la datoria publică? Părerea guvernatorului BNR, care a fost şi premier: strategia de management al datoriei publice care a ajuns la un nivel „ nu mai suntem copii, tineri, am sărit direct la vârsta adultă - 60% e datorie mare - Atenţie şi la ce ne spun finanţatorii exteri pentru că depindem de ei. Cam asta trebuie să facă statul român.

► Părerea mea este să reducem totuşi datoria publică sub 60% şi putem să o facem. Elementul-cheie este să avem ani buni creştere economică ceva mai mare decât deficitul bugetar.

Trecerea la euro

► Când trece România la euro? „Când reuşim să aducem deficitul bugetar sub 3% din PIB şi nu e treabă uşoară. Atunci începem să vorbim despre un termen. Dacă programul actual de reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB va funcţiona în următorii doi-trei ani, probabil că discutăm în cinci ani despre intrarea în zona euro. Până atunci şi inflaţia va fi marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos“.

► Sugerez o discuţie mai aprofundată asupra momentului când vom avea un program de trecere la euro. Vreau să fac precizarea că am auzit că s-ar fi opus cineva din sistemul bancar intrării în zona euro. Nu este adevărat. Noi, BNR, până în 2018, în această clădire, am avut şedinţe ale unui comitet de trecere la euro. Aveam prin 2017 şi programul pe unde să oprească maşinile de transport valori care să aducă numerar euro, să oprească la Oradea, la Cluj, la Sibiu şi aşa mai departe şi unde să depună bancnotele. Şi ultima şedinţă am făcut-o, pentru că am avut această capacitate, la Academia Română, cu premierul Viorica Dăncilă. Ne-am dus la Academia Română cu toate partidele politice în 2018 şi am vorbit despre intrarea în zona euro. După care tema a dispărut. Într-adevăr, a apărut pandemia, a apărut războiul. Deci, puteţi să aveţi toată garanţia că sprijinim pe toate căile rezonabile şi adevărate intrarea în zona euro.

► Se spune: A intrat Bulgaria în zona euro, ce ruşine pentru România! Dar de ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Cehia? De ce nu a intrat Ungaria? Ruşinea României este că stă în aceeaşi grupă cu Polonia, Cehia, Ungaria? Şi în Polonia datoria publică este de circa 60-70% din PIB.