După opt alegeri parlamentare în ultimii cinci ani, bulgarii i-au dat mandat să for­meze un nou guvern lui Ramen Radev. Bulgaria, din 2021 într-o lungă criză politică, este considerată cea mai săracă economie din Uniunea Europeană şi este notorie ca bastion al influenţei ruseşti în Europa. De la 1 ianuarie, ţara est-europeană este şi membră a zonei euro.

Rumen Radev, câştigtorul detaşat al alege­rilor anticipate de săptămâna trecută împreună cu partidul său Bulgaria Progresistă, a promis că va lupta cu corupţia. Ultimul guvern a căzut în decembrie din cauza unor proteste legate de creşterea taxelor şi distribuirea cheltuielilor bu­getare către aparatul de stat în dauna sectorului privat. Fost pilot de vânătoare, eurosceptic, Radev se opune ajutorului european pentru Ucraina în lupta acesteia contra Rusiei.

A renunţat la funcţia de preşedinte în ianuarie pentru a putea candida în alegerile pentru parlament. Înclinaţia spre îmbunătă­ţi­rea relaţiilor cu Moscova şi reluarea importu­rilor de energie rusă i-au atras lui Radev com­pa­­raţii cu premierul Ungariei Viktor Orban, care a pierdut alegerile recente pentru parla­ment în favoarea unui discipol mai tânăr de-al său, Péter Magyar, singura opoziţie reală pe care Ungaria a avut-o în ultimii 16 ani.

Ca toate statele fost comuniste, Bulgaria s-a dezvoltat rapid după 1989, mai ales după aderarea la UE, în 2007, făcând echipă pe acest drum cu România. Dar, spre deosebire de Româ­nia, pentru a combate hiperinflaţia şi instabilitatea sistemului bancar din perioada de tranziţie către economia de piaţă, Bulgaria şi-a ancorat moneda naţională, leva, mai întâi de marca germană, în 1997, apoi de euro, ceea ce a presupus rigoare bugetară strictă.

O monedă proprie oferă o flexibilitate mai mare a instrumentelor de politică financiară şi economică. Bulgariei i-a lipsit acest lucru. Între 2007 şi 2024, Bulgaria a pierdut aprope 16% din populaţie din cauza emigraţiei către vest şi declinului demografic. Ţara are în prezent

6,4 milioane de locuitori. În 2007, indicatorul se situa la 7,6 milioane de persoane. O bună parte din ţară este depopulată.

De altfel, dintre statele membre ale UE, Bulgaria simte cel mai puternic şocul crizei demografice. În aceste condiţii, costul vieţii – deşi în perioada de vârf a valului de inflaţie care a lovit UE şi mai ales regiunea după ce Rusia a atacat Ucraina scumpirile din Bulgaria au fost moderate, neatingând cotele istorice din Ungaria, România sau Polonia – a fost o temă de discuţie importantă în societatea bulgară când ţara a trecut la euro.

A fost şi o temă de campanie electorală im­portantă, cu atât mai mult cu cât aceasta s-a des­fă­şurat odată cu războiul din Orientul Mijlociu şi cu explozia preţurilor petrolului şi gazelor naturale pe fundal. Radev, cu două mandate de preşedinte, s-a opus intrării în zona euro.

Dar tranziţia către euro a fost uşoară. În pofida temerilor, inflaţia provocată de adoptarea monedei unice europene a fost minimă, spune banca centrală. Tranziţia a adus în sistemul bancar circa 9 miliarde euro. În ianuarie şi februarie, investiţiile străine directe din Bulgaria au crescut cu 87% în ritm anual.

Totuşi, teama de inflaţie s-a văzut în rezultatele alegerilor. Publicul a fost bombardat şi de veşti cum că adoptarea euro creşte numărul de falimente în rândul afacerilor bulgareşti. Nu a fost aşa. Dar Radev şi partidul său au primit aproape 45% din voturi. Următorul clasat este o coaliţie liberală pro-europeană. Aceasta a primit doar 14% din voturi. Politicianul a fost vag în ceea ce priveşte strategia economică şi cea de politică externă pe care le va urma. Pentru analişti, un lucru este cert: un procent considerabil (30-50%, în funcţie de sursă) dintre alegătorii săi sunt pro-ruşi. Relaţia Bulgariei cu Rusia este complicată. Ţara nu a avut până acum o direcţie clară, forţelor care au acţionat puternic pentru apropierea de Moscova împotrivindu-li-se forţe de îndepărtare la fel de puternice. Totuşi, interesele ruseşti acolo sunt vizibile. Rusia deţine chiar şi o bucăţică din litoralul bulgăresc. Cea mai mare rafinărie din Bulgaria este LUKOIL Neftohim Burgas, aflată sub administrare specială numită de statul bulgar după ce LUKOIL a fost plasat sub sancţiuni de către SUA. În 2023, veniturile rafinăriei şi benzinăriilor corporaţiei ruse echivalau cu 7% din PIB-ul ţării. Potrivit Moody’s, aproape 9.600 de companii din Bulgaria aveau în 2024 peste 40% acţionariat rusesc. În UE, un număr mai mare nu avea decât Cehia (12.500). Conform agenţiei de presă bulgare BGNES, circa 12.000 de firme bulgăreşti sunt deţinute de cetăţeni sau entităţi legale din Rusia. Euractiv a identificat tot atâtea companii în septembrie 2024 şi a constatat că până la sfârşitul anului acestora li s-au mai alăturat încă 1.000 de firme ruseşi. Prin Bulgaria, sub numele de BalkanStream trece gazoductul TurkStream, prin care Rusia exportă gaze naturale în UE via Turcia.