♦ Un proiect uriaş de circa 770 MW în Suceava a primit luna trecută avizul tehnic de racordare la reţea din partea Transelectrica ♦ Un alt proiect care atrage atenţia prin dimensiuni, dar şi prin acţionariat, ar urma să aibă o capacitate de 441 MW, în Constanţa, acolo unde bate cel mai bun vânt din România ♦ În spatele acestuia se află familia Becali l Rămâne de văzut câte dintre aceste proiecte vor deveni realitate şi câte în afara terenului.

Bucovina Re­newables es­te compa­nia de pro­iect care a primit ATR-ul pentru un parc eolian de circa 770 MW în Suceava, actul fiind emis luna trecută. Compania este deţinută în proporţii egale de către o firmă cipriotă, ECG Central European Gas Limited, şi de 4P Renewables, dezvoltator local de proiecte de energie verde de mari di­men­si­uni, în care unul dintre acţionari este şi avo­catul Ciprian Glodeanu. Glodeanu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din zona de energie solară. El a fost timp de 12 ani partener în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss şi aproape 10 ani preşedinte al RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Associa­tion). Ulterior, şi-a înfiinţat propria firmă de avocatură, pentru ca la începutul anului 2022 să devină partener fondator al unui vehicul de investiţii, 4P Renewables. Dacă se va realiza, această investiţie ar presupune fonduri de peste 1 miliard de euro şi ar fi cel mai mare proiect eolian din România.

Tot în zona proiectelor de mari dimensi­uni avizate este şi cel dezvoltat de compania United Power Eolian, cu o capacitate de peste 440 MW în Constanţa, judeţul cu cel mai bun vânt din România. Potrivit Termene.ro, compania este deţinută de mai mulţi membri ai familiei Becali, printre care se numără Andreea Becali, fiica lui Gio­vanni Becali şi nepoată a lui Gigi Becali, Manuela Rodica Becali, soţia lui Giovanni Becali şi alţii. Alături de familia Becali, în compania de proiect United Power Eolian este implicată şi compania Asco Construcţii.

România are în acest moment o capaci­ta­te de circa 3.000 MW în proiecte de ener­gie eoliană, care asigura circa 14% din pro­duc­ţia de energie totală. Timp de aproape 10 ani de zile piaţa de energie eoliană a fost blocată, dar anul trecut au apărut primii MW noi.

„Europa a instalat 18,3 GW de capaci­ta­te eoliană nouă în 2023. Proiectele onshore au reprezentat 79% din această capacitate. În UE s-a înregistrat un nivel record al noilor instalări, de 16,2 GW, din care 82% au fost onshore“, se arată în ultimul raport al WindEurope, cea mai mare organizaţie dedicată promovării industriei eoliene la nivel european. Germania a defilat anul trecut cu proiecte de 3,9 GW finalizate, dar ceea ce atrage atenţia este performanţa Poloniei şi a Greciei, unde s-au montat aproape 1,2 GW, respectiv 543 MW în 2023.

În comparaţie cu aceste ţări, cei 72 MW pe care în sfârşit România a reuşit să îi co­nec­teze par modeşti. Cu toate acestea, faptul că în România a spart gheaţa din piaţa de energie eoliană este o veste foarte bună.

Un alt stat care a bifat o performanţă bună este Ucraina, cu 146 MW montaţi în plin război. Revenind la piaţa locală, ca o coincidenţă, 60 MW din cei 72 MW sunt realizaţi de un investitor ucrainean. Astfel, Moldova Eolian SRL, compania de proiect din spatele parcului eolian de 60 MW Ruginoasa, este deţinută în totalitate de DTEK Renewables International B.V. Aceasta face parte din holdingul SCM, deţinut de Rinat Ahmetov, cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi sau agricultură.

Potrivit celor mai recente informaţii furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în acest moment 501 MW de proiecte eoliene au autorizaţia de înfiinţare, 2.283 MW în proiecte de energie solară la care se adaugă 132 MW în proiecte de energie hidro. Spre deosebite de ATR, care este un pas incipient, autorizaţia de înfiinţare este printre ultimii paşi pe care trebuie să îi parcurgă un investitor. „Autorizaţia de înfiinţare se obţine pe baza ATR-ului (aviz tehnic de racordare) şi a dovezii că ai finalizat procedura de mediu, deci teoretic se poate obţine înainte de contractul de racordare. În practică, e lăsată la final pentru că e o taxă foarte mare de emitere (procent din valoarea totală a proiectului) şi trebuie să depui dovada fondurilor pentru finanţarea acestei valori totale a proiectului“, explică specialiştii din piaţă. Pe lanţul de avizare, autorizaţia de înfiinţare este astfel unul dintre cei mai importanţi paşi pe care îi parcurge investitorul, finanţarea fiind în continuare partea cea mai provocatoare. În ciuda acestor provocări, planurile României pe zona de energie verde sunt foarte ambiţioase. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.