Branding-ul de tara s-a inecat in hirtii

Postat la 06 iunie 2006 1 afişăre

Singura certitudine legata de brandingul Romaniei este ca nu intra pe lista prioritatilor Agentiei pentru Strategii Guvernamentale in acest an. Totusi, cateva sectoare ale economiei au hotarat sa se ocupe de imaginea lor pe cont propriu.

Singura certitudine legata de brandingul Romaniei este ca nu intra pe lista prioritatilor Agentiei pentru Strategii Guvernamentale in acest an. Totusi, cateva sectoare ale economiei au hotarat sa se ocupe de imaginea lor pe cont propriu.

 

Anul trecut, fostul presedinte al ASG, Valeriu Turcan, nu a reusit sa-si bifeze nici macar planul intalnirilor cu grupul de lucru pentru brandingul Romaniei. Dupa ce, asta-toamna, presedintele a fost demis de premierul Tariceanu, brandingul de tara a intrat pe lista proiectelor suspendate temporar. Natural, cei atenti s-au intrebat ce se va intampla cu proiectul: va ramane "in curtea" agentiei sau nu?

 

Contactat de BUSINESS Magazin, directorul executiv al ASG, Dan Jurcan, a explicat ca, desi nici o hotarare de guvern nu stipuleaza ca ASG ar trebui sa se ocupe de acest proiect, el ramane totusi in responsabilitatea agentiei in conditiile in care a fost asumat de fostul presedinte. Noul presedinte al agentiei, Alfred Bulai, a preluat responsabilitatea acestui proiect, a facut o analiza a caietului de sarcini intocmit de predecesorul sau si s-a declarat "nemultumit, pentru ca i s-a parut prea superficial", dupa cum spune directorul Jurcan.

 

"Presedintele analizeaza oportunitatea angajarii unui consultant pentru intocmirea unui caiet de sarcini in urmatoarele luni", adauga acesta din urma, mentionand ca e prea devreme pentru a sti daca va fi vorba de un consultant roman sau de unul strain - "probabil strain, ca sa nu existe discutii, dar e prematur sa spunem". Dupa ce va fi intocmit caietul de sarcini si se va sti cat va costa brandingul, Jurcan spune ca va fi planificat pentru bugetul de anul viitor, pentru ca in acest an "prioritare sunt proiectele legate de integrarea europeana. Acestea sunt asteptarile celor de la Bruxelles. Si brandul e important, dar le luam in ordinea importantei". Consultantul va fi ales prin selectie de oferte si va sprijini grupul de lucru deja format anul trecut.

 

Unul dintre obiectivele pentru acest an al ASG este si acela de a imbunatati comunicarea intre institutiile statului privind brandingul de tara. Iar loc de imbunatatire este, avand in vedere ca directorul executiv al ASG a recunoscut in timpul discutiei cu BUSINESS Magazin ca nu stia ca, in timp ce raspundea la intrebari, la Ministerul Comertului se selectau ofertele pentru brandingul sectorial in sectorul IT&C.

 

Cu ajutorul agentiei guvernamentale americane USAID, Ministerul Comertului a pregatit caiete de sarcini pentru brandingul sectorului IT&C si pentru cel al vinului, ca parte a strategiei nationale de export, inceputa la finele lui 2004. Astfel, in prima jumatate a lunii trecute, cateva companii de branding si de publicitate primeau trei e-mailuri - unul de la Patronatul National al Viei si Vinului, altul de la Ministerul Economiei si Comertului in numele industriei IT&C, iar celalalt de la Ministerul Turismului - toate solicitand oferte pentru brandingul sectorial (mai precis pentru un ghid de utilizare a brandului sectorial), cu exceptia Ministerului Turismului, care cerea oferte pentru un brand (identitate vizuala) strict al Autoritatii Nationale pentru Turism.

 

Analizand conditiile de participare la selectia de oferte in cazul sectoarelor vin si IT&C, unele agentii de branding precum Grapefruit si Branzas Design au constatat ca plafonul maxim de cost impus de MEC - 135.000 RON sau 38,2 mii de euro - e prea mic chiar si pentru o campanie de branding pentru o singura companie, al carei pret mediu se ridica in jurul a 60.000 de euro. Doar costurile cercetarii ar consuma, in foarte mare parte, daca nu chiar in totalitate, bugetul prevazut in caietul de sarcini, ceea ce il face pe Stefan Liute de la Grapefruit sa se intrebe, retoric, de unde s-ar mai acoperi costurile serviciilor de branding si cum ar mai putea aceste proiecte sa fie profitabile si atractive pentru agentiile romanesti de branding. Un al doilea element din caietul de sarcini care i-a determinat pe cei de la Grapefruit sa nu isi depuna oferta este faptul ca ofertantilor li se cere sa fi facut cel putin "un sondaj multinational de tip B2B (business to business) la nivel de factori de decizie din companii", experiente cu care Liute crede ca nu se pot lauda companiile din Romania, care nu au o forta financiara atat de puternica. Mai mult, cele doua cereri de oferte pentru "sinteza de mesaj vizual" a comunitatii exportatorilor viti-vinicoli, respectiv pentru cea a comunitatii exportatorilor IT&C, "indicau ca principal criteriu de selectie «pretul cel mai scazut», in loc de «cea mai avantajoasa oferta tehnico-economica», alternativa care ar fi acordat legal o mai mare importanta calitatii ofertelor", spune Stefan Liute.

 

La randul sau, si Ovidiu Gheorghe - directorul Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV) - a identificat toate aceste probleme: "Banii sunt insuficienti, ca atare am propus ministerului marirea bugetului. Daca nu va fi posibila suplimentarea fondurilor, avem acordul producatorilor de vin sa venim si noi cu fonduri, pentru ca vrem un branding de tara bun, nu sa cheltuim banii ministerului." Ba mai mult, Gheorghe a constatat ca nu banii sunt principala problema, ci mai degraba faptul ca ordonanta de urgenta privind achizitiile publice prevede ca prestatorii de servicii trebuie sa fi obtinut standardul de calitate ISO 9001. Or, acum, in Romania exista o singura companie de publicitate - Vitrina Advertising din Cluj-Napoca - care detine acest standard. "Se pare ca nu-l au pentru ca nu le-a trebuit pana acum", explica directorul PNVV.

 

"Pana acum faceau doar brosuri sau targuri, si atunci era suficient standardul de calitate al tipografiei sau al companiei cu care lucrau." (Renate Roca, PR manager al Vitrina Advertising, spune ca, intr-adevar, detinerea standardului ISO 9001 nu i-a ajutat cu nimic pana acum pentru ca acesta nu reprezinta, pentru romani, un criteriu in alegerea companiei de publicitate cu care lucreaza, dar ca s-au straduit sa il obtina pentru potentialii clienti straini).

 

Date fiind aceste nepotriviri intre cerintele caietului de sarcini si realitatea pietei romanesti, directorul PNVV a suspendat procesul de branding pentru exportatorii de vin pentru a astepta rezultatele selectiei de oferte pentru sectorul IT&C, care s-a desfasurat in ultima zi a lunii trecute.

 

Conform lui Costin Lianu, director general al directiei de promovare a exporturilor din cadrul MEC, rezultatul selectiei de oferte pentru sectorul IT&C poate fi facut public la sapte zile de la selectie, respectiv pe data de 7 iunie anul curent. In ce priveste Ministerul Turismului, deschiderea ofertelor pentru identitatea viziuala a Autoritatii Nationale de Turism a avut loc pe data de 2 iunie. Pana la inchiderea editiei, ministerul nu a furnizat redactiei BUSINESS Magazin detaliile solicitate in legatura cu castigatorul selectiei de oferte sau alte eventuale intentii de branding la nivel sectorial, nu doar institutional.

 

Cert e ca, pe site-ul CHF International - organizatie privata de dezvoltare internationala din SUA, nonprofit, nonguvernamentala, cu proiecte in 35 de tari din intreaga lume - a aparut un anunt de angajare pentru un consultant de branding pentru Romania. Misiunea sa ar fi aceea de a oferi companiilor de turism din Romania cunostinte de branding si instrumente de dezvoltare a brandurilor locale pentru a imbunatati imaginea zonei si a promova oportunitatile de turism. Zonele asupra carora se va concentra consultantul: Sibiu si Maramures.

 

Pe bucatele, brandingul de tara s-ar putea sa se nasca, in cele din urma. Exista insa cel putin un risc: acela ca piesele de puzzle pe care fiecare le va arunca in joc, pe rand, sa nu provina din aceeasi cutie.

Urmărește Business Magazin

/actualitate/branding-ul-de-tara-s-a-inecat-in-hirtii-1006088
1006088
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.