Bogaţii Europei sunt disperaţi după muncitorii români. Dacă până acum toată lumea voia să scape de români, acum toate ţările ne primesc cu braţele deschise

Autor: Alex Ciutacu Postat la 14 aprilie 2020 12795 afişări

Agricultura ca sector s-a obişnuit în mai multe ţări vestice cu forţa de muncă ieftină care pleacă într-o migraţie temporară controlată, în fiecare an, din state precum România, Polonia sau Bulgaria – iar muncitorii care aleg această deplasare se duc după salariile oferite, care se ridică chiar şi la 5.000 euro pe sezon.

Cine caută muncitori

Statisticile publicate de FT arată că că Vestul are nevoie de aproximativ un milion de muncitori imediat: Franţa are nevoie de 200.000 de oameni până la finalul lunii mai, în timp ce Spania caută între 70.000 şi 80.000 de persoane. În acelaşi timp, Italia caută circa 250.000 de muncitori sezonieri pentru următoarele două luni, în timp ce Marea Britanie primea în mod obişnuit între 70.000 şi 80.000 de angajaţi pentru sezon, iar Germania 300.000.

Spre exemplu, în fiecare vară orăşelul polonez Bartoszyce se goleşte temporar, întrucât populaţia aptă de muncă se îndreaptă spre podgoriile din Franţa pentru a culege strugurii. Anul acesta, însă, restricţiile de circulaţie impuse ca măsuri pentru a limita răspândirea coronavirusului, i-ar putea împiedica pe oameni să facă această călătorie.

Până anul acesta, muncitorii din Bartoszyce, ca şi cei din multe oraşe din România, au făcut parte dintr-un mecanism masiv de migraţie a muncitorilor sezonieri din Europa de Est şi Africa de Nord către Vestul Europei; în fiecare primăvară şi vară, sute de mii de oameni emigrează pentru a culege recolte, jucând astfel un rol cheie în lanţul alimentar de pe continent.  

Muncitorii vin de obicei din ţările mai puţin bogate, precum România, Bulgaria, Polonia, Ungaria şi Maroc, iar blocarea acestui mecanism de migraţie în care erau angrenaţi aceştia poate fi problematică pentru cei care se bazau pe aceste venituri şi nu găsesc altceva de muncă în ţările lor.

Mulţi dintre muncitorii care plecau din aceste ţări temporar pentru a lucra în agricultură în ţările vestice nu vor mai putea pleca anul acesta. Anumite ţări, precum Polonia, nu au închis graniţele, în timp ce altele, precum Franţa, sunt în carantină naţională, iar circulaţia în afara locuinţei este restricţionată. Fermierii spun că dificultăţile fizice care intervin la nivelul circulaţiei sunt agravate de frica muncitorilor de a se îmbolnăvi, sau de teama acestora că nu se vor mai putea întoarce acasă.

Din această cauză, fermele europene se confruntă cu o criza acută a forţei de muncă. Anumite recolte timpurii precum cele de asparagus au încolţit deja, iar criza forţei de muncă naşte temeri legate de creşteri de preţuri, cu recolte care ar putea putrezi şi cu potenţiale deficite la raft pentru anumite fructe şi legume.

„În ţările dezvoltate care se bazează pe imigranţi ca forţă de muncă impactul va fi foarte sever dacă va dura această criză mai mult de două luni”, a spus Josef Schmidhuber, director adunt în cadrul diviziei de comerţ pentru Alimente şi Agricultură din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Ce fac guvernele pentru a ieşi din criză

Problema din ce în ce mai presantă odată cu avansarea în sezon a determinat guvernele din vestul Europei să treacă la măsuri. Săptămâna trecută, Germania a revenit asupra unei decizii prin care voia să interzică intrarea imigranţilor sezonieri în ţară – şi chiar a decis în schimb să aducă cu avioanele muncitori, aşa cum a fost şi cazul celor din aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca.

Alte ţări încearcă să atragă forţă de muncă pe plan intern, după decenii întregi în care s-au bazat pe forţă de muncă de peste hotare. În Germania, Franţa, Spania şi Marea Britanie se lucrează la scheme de recrutare în masă pentru a rezolva această problemă.

Spania a anunţat că le permite cetăţenilor să colecteze şi beneficii de şomaj, dar şi să muncească în sectorul agricol până la finalul lunii iunie, ca parte a unui plan lansat de Luis Planas, ministrul Agriculturii, acesta catalogând măsurile ca fiind „extraordinare”, dar necesare pentru a asigura necesarul de alimente şi pentru a preveni creşteri de preţuri.

Franţa a anunţat măsuri similare şi le permite muncitorilor trimişi în concediu de la alte locuri de muncă să activeze temporar în sectorul agricol.

Didier Guillaume, ministrul Agriculturii din Franţa, a spus că scopul este de a se asigura că „lanţul alimentar nu se rupe” pentru că dacă se întâmplă asta, „nu va mai fi mâncare pentru cetăţenii noştri”.

Însă în anumite regiuni este dificil să recrutezi forţă de muncă dincolo de reţelele de imigranţi stabile deja în ultimii ani. Wyn Grant, profesor în cadrul Universităţii din Warwick, a spus că Marea Britanie a întâmpinat dificutăţi când a încercat să îşi atragă muncitori din plan local în trecut.

„Este o muncă foarte grea şi nu foarte bine plătit, şi necesită anumite aptitudini (...) se desfăşoară în locuri relativ îndepărtate şi în zone rurale puţin populate”, a spus el.

Munca sezonieră din agricultură a fost corelată de multe ori cu condiţii de muncă extrem de proaste. În Italia, criza coronavirus a determinat fermele să treacă la măsuri disperate şi să ceară guvernului să le dea vize de muncă muncitorilor fără documente şi celor care cer azil.

„Există o stare de nervi şi disperare în creştere, precum şi un deficit masiv de forţă de muncă. Muncitorii trebuie să fie puşi în poziţia în care să muncească legal, pentru că dacă statul nu gestionează cum trebuie situaţia, reţelele de crimă organizată o vor face”, a spus Teresa Bellanva, ministrul Agriculturii din Italia.

Cu toate acestea, Italia nu şi-a direcţionat încă eforturile înspre lansarea unor programe de recrutare pentru muncitori din piaţa locală, întrucât se luptă cu pandemia de COVID-19, fiind cea mai afectată ţară din Europa.

În alte părţi din Europa, eforturile de a recruta local încep să dea semne de succes. Sectorul agricol din Franţa a atras deja 5.000 de angajaţi.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

Valoarea finanţărilor în start-up-uri IT din România se îndreaptă spre 100 de milioane euro. Cât de mult mai poate urca această valoare? Valoarea finanţărilor în start-up-uri IT din România se îndreaptă spre 100 de milioane euro. Cât de mult mai poate urca această valoare?

Dacă în trecut anunţurile de investiţii în tehnologie erau rara avis, acum s-a ajuns la o piaţă care a evoluat dincolo de investiţiile în start-up-uri de tip „pre-seed” sau „seed”, de câteva sute de mii de euro, până la cele de tip „follow-up”, în care sumele totale alocate pot creşte până la câteva milioane de euro. Valoarea finanţărilor din ecosistemul start-up-urilor tech se îndreaptă astfel spre pragul de 100 de milioane de euro.

vezi continuarea
ZF.ro
Atenţie! O nouă taxă va fi redusă redusă drastic. Ce veţi plăti mai puţin Atenţie! O nouă taxă va fi redusă redusă drastic. Ce veţi plăti mai puţin
O experienţă străină în mijlocul Capitalei: Stilul de viaţă francez, în inima Bucureştiului.
Mediafax
COVID-19 închide Europa. Restricţii dure în tot mai multe ţări, odată cu creşterea numărului de cazuri de coronavirus COVID-19 închide Europa. Restricţii dure în tot mai multe ţări, odată cu creşterea numărului de cazuri de coronavirus
Bild: Germania ar putea lansa vaccinul împotriva SARS-CoV-2 până la finalul anului. Primele doze, administrate în 60 de centre din ţară
MonitorulApararii
Alegerile prezidenţiale din SUA şi viitorul statelor europene Alegerile prezidenţiale din SUA şi viitorul statelor europene
Conflictul din Caucaz. Ce s-a întâmplat cu cenuşa imperiului?
MonitorulPartidelor
Revenire spectaculoasă în politică: Elena Băsescu va candida la Constanţa Revenire spectaculoasă în politică: Elena Băsescu va candida la Constanţa
Clotilde Armand, validată în funcţia de primar al Sectorului 1. Armand: Touche
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan: Alba neagra. Cu TVA... COMENTARIU Valeriu Şuhan: Alba neagra. Cu TVA...
De ce trebuie să se ţină la termen alegerile parlamentare? Analiza lui Ion Cristoiu

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.