ANALIZĂ: Şedinţa de joi a CSAT pe tema migraţiei, în plin scandal diplomatic româno-ungar

Autor: Ştefan Pană Postat la 16 septembrie 2015 0 afişări

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Klaus Iohannis, va avea loc începând cu ora 11.00.

Administraţia Prezidenţială a informat, miercuri seară, că pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019, intensificarea fenomenului imigraţionist la frontiera României şi măsuri privind gestionarea situaţiei, Carta Albă a Apărării şi Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015 - 2020.

Conform sursei citate, în şedinţa CSAT vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, iar la finalul acesteia şeful statului va susţine o declaraţie de presă.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat public încă de zilele trecute, dar şi în discursul susţinut miercuri în Parlament, o parte a temelor care vor fi discutate în CSAT, principalul subiect fiind răspunsul României la criza refugiaţilor.

"În cursul zilei de mâine (joi - n.r.), în cadrul CSAT vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în acest proces, iar de câte ori evoluţia situaţiei o va impune voi comunica atât cu dumneavoastră, cu Parlamentul, cât şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii ale statului", a spus Klaus Iohannis în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.

Principala problemă cu care se confruntă România acum este dezbaterea privind introducerea cotelor obligatorii, aşa cum a propus Comisia Europeană. Potrivit proiectului, aflat încă în dezbatere, României i-ar reveni 6.351 de refugiaţi, însă atât preşedintele, cât şi premierul Victor Ponta, au declarat în repetate rânduri că România poate prelua doar 1.785 de persoane, dintre care 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene.

"Există alte forme prin care ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată pornind de la solidaritate. România e solidară cu ceilalţi membri din Uniunea Europeană într-o măsură care se va arăta pe parcurs şi cu imigranţii. Noi am făcut o ofertă foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranţi. (...) România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă", a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele Klaus Iohannis.

De altfel, aceasta a fost şi poziţia României, exprimată prin ministrul de Interne Gabriel Oprea, la reuniunea Consiliului JAI care a avut loc luni. "România s-a angajat să preia 1.758, după care lucrurile s-au mai complicat, am fost de acord cu toate punctele, mai puţin cu faptul ca România să fie de acord cu cotele obligatorii pentru cei 120.000 de imigranţi. Au fost patru ţări care au susţinut acest lucru: Slovacia, Cehia, România, Letonia. Deci nu a fost un consens în acest punct de vedere", spunea ministrul de Interne.

Discuţii pe această temă au avut loc şi între preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cei doi au avut o convorbire telefonică în cursul zilei de duminică. În cadrul convorbirii, Klaus Iohannis a reluat poziţia României, de respingere a cotelor obligatorii, însă a subliniat că România este solidară cu Uniunea Europeană şi se caută alte modalităţi prin care ţara noastră poate ajuta în criza migraţiei.

"Eu cred că, încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, fiindcă nu mi se pare normal ca o ţară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori, să se ia o decizie, nu contează acum în care formă, în UE, care deschide falia între Est şi Vest, mi s-ar părea un lucru fundamental greşit. Există alte forme prin care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea", a spus Iohannis în conferinţa de presă de luni.

Preşedintele a explicat şi motivul pentru care România nu poate prelua mai mulţi imigranţi: "Noi când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranţi, trebuie să-i şcolarizăm, să înveţe limba română, trebuie integraţi în societate. Societatea nu e undeva sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptaţi, să-şi găsească locuinţe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-şi găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi şi noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranţi”.

Între timp, au început să fie vehiculate şi propuneri de sancţionare a statelor membre care nu acceptă cotele obligatorii.

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene.

La rândul său, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, spunea că Germania este favorabilă sancţionării prin reducerea fondurilor structurale a ţărilor care se opun cotelor obligatorii privind primirea refugiaţilor, afirmând că susţine o propunere în acest sens a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker. "Sunt ţări care se opun cotelor şi nu li se întâmplă nimic. Cred că trebuie să ne gândim la mijloace de presiune", declara Thomas de Maiziere.

În schimb, Comisia Europeană a transmis, marţi, că Jean-Claude Juncker nu a făcut nicio propunere privind sancţionarea financiară a statelor care se opun cotelor obligatorii pentru imigranţi.

O reacţie din partea Administraţiei Prezidenţiale a venit prin consilierul prezidenţial Lazăr Comănescu.

"Asemenea idei sunt surprinzătoare, pentru că vin de la politicieni de înalt nivel şi care cunosc foarte bine cum funcţionează Uniunea Europeană. Statele membre participă la activităţile Uniunii Europene în conformitate cu reglementările comunitare, în conformitate cu prevederile tratelelor europene şi eu nu cred că recurgerea la presiuni sau la sancţiuni, atunci când ne aflăm într-un proces efectiv de negociere pentru a ajunge la o soluţie care să fie agreabilă tuturor membrilor UE, poate să dea rezultatele scontate", a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Lazăr Comănescu, şeful Departamentului de Politică Externă de la Palatul Cotroceni.

Pe de altă parte, deşi neanunţată oficial, o altă temă care ar putea intra în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este planul Ungariei de construire a unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă. De altfel, soldaţi, poliţişti şi ingineri ungari au început miercuri dimineaţă să marcheze locul pe unde va trece gardul care va fi construit de Ungaria pe un segment al frontierei cu România, în continuarea celui de la graniţa cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranţi, relatează Reuters în pagina electronică.

Decizia de instalare a gardului la graniţa cu România, anunţată de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a stârnit reacţii dure din partea autorităţilor române, generând şi acuzaţii reciproce între şeful diplomaţiei ungare şi premierul Victor Ponta.

Victor Ponta a reacţionat pe Facebook, marţi seara, la schimburile diplomatice intense pe tema planurilor Ungariei de a extinde gardul de la frontiera cu Serbia şi la graniţa cu România, "pentru o distanţă rezonabilă", apreciind că această măsură aminteşte de Europa anilor 1930-1940 şi că, dat fiind comportamentul unor oficiali de la Budapesta, aceştia sunt o ruşine pentru valorile UE.

"Sârmă ghimpată, legi agresive, închisori şi brutalitate cu siguranţă nu vor rezolva problema - doar vor arăta că în Ungaria, în inima Europei, sunt decidenţi politici cu nimic mai buni decât cei din Siria, Libia sau alte ţări din care fug respectivii refugiaţi!", a spus Ponta.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a "condamnat ferm" miercuri afirmaţiile premierului Victor Ponta, potrivit cărora unii decidenţi politici ungari nu sunt "cu nimic mai buni decât cei din Siria sau Libia", susţinând că acesta şi-a pierdut autocontrolul şi prin declaraţiile sale iraţionale a jignit întreaga Ungarie.

De asemenea, ministrul ungar de Externe a susţinut că politicieni români au intrat într-o "spirală a minciunilor", vorbind de soluţii comune cu Ungaria şi, în acelaşi timp, făcând afirmaţii ostile, el afirmând că, în actuala situaţie, cooperarea bilaterală riscă să fie imposibilă.

Tot miercuri, MAE român l-a convocat pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziţia părţii române referitoare la o serie de evoluţii din ultimele zile, precum anunţul părţii ungare privind proiectul construirii unui gard la graniţa cu România.

Nu în ultimul rând, în şedinţa de joi a CSAT va fi discutat şi dosarul Schengen al României.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent că, "în mod paradoxal", faptul că România nu este membră a spaţiului Schengen a fost un avantaj, deoarece imigranţii nu au putut intra în România fără a putea fi supravegheaţi, şi exclude posibilitatea unui "val" de imigranţi, ca în ţările vecine.

"La noi numărul de refugiaţi nu poate să crească decât dacă noi vrem să primim mai mulţi. România nu este membră Schengen, aşa că nimeni nu poate intra doar pentru că aşa doreşte. (...) La noi nu se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat la unii vecini, să ne trezim cu oameni în ţară, asta pot să exclud", spunea Iohannis.

Preşedintele a vorbit şi despre necesitatea abordării acestui subiect în şedinţa CSAT, având în vedere că spaţiul Schengen este, în acest moment, "nefuncţional". "Cred că putem cu toţii să constatăm că (spaţiul Schengen - n.r.) nu funcţionează de facto. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră şi această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT", declara, luni, Klaus Iohannis.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
IOHANNIS,
CSAT,
IMIGRANŢI

Citeşte pe comedymall.ro

/actualitate/analiza-sedinta-de-joi-a-csat-pe-tema-migratiei-in-plin-scandal-diplomatic-romano-ungar-14715497
comments powered by Disqus
Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele? Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?

Dacă n-ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate... la mustaţă.

vezi continuarea
ZF.ro
Vom ajunge să dăm şi noi ture prin cimitir. Cimitirul economic va fi plin de morţi care nu vor supravieţui crizei Vom ajunge să dăm şi noi ture prin cimitir. Cimitirul economic va fi plin de morţi care nu vor supravieţui crizei
Măsuri fără precedent luate de Kaufland. Angajaţii sunt primii vizaţi
Mediafax
Boris Johnson, depistat pozitiv cu coronavirus: ”M-am autoizolat, dar voi continua să conduc guvernul şi să-mi exercit atribuţiile şi responsabilităţile prin video conferinţă” Boris Johnson, depistat pozitiv cu coronavirus: ”M-am autoizolat, dar voi continua să conduc guvernul şi să-mi exercit atribuţiile şi responsabilităţile prin video conferinţă”
Modelul de declaraţie pe proprie răspundere, necesară pentru a putea ieşi din casă, a fost actualizat şi simplificat. Descarcă de AICI NOUA VARIANTĂ
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
O zi din viata militarilor SMURD, eroi in plina epidemie:  "Tati, ai grija de tine, sa nu vii bolnav acasa!" O zi din viata militarilor SMURD, eroi in plina epidemie: "Tati, ai grija de tine, sa nu vii bolnav acasa!"
Jurnal de pandemie. Prof. Dr. Olga Simionescu: As pune corturi mari la granita si as tine acolo lumea in carantina

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.