Preţul greşelii la început de drum

Autor: Florin Casota Postat la 16 iunie 2016 2980 afişări

Mircea Gavrilă, după terminarea facultăţii şi după o experienţă ca administrator al unei reţele de calculatoare, a decis să se alăture afacerii de familie şi a început să lucreze în fabrica de încălţăminte din Gheorgheni, Harghita. Însă nici aici nu avea să fie destinaţia finală, ci doar un pas în cariera de antreprenor, în care a învăţat mult pe propria cheltuială.

Preţul greşelii la început de drum

În fabrica de pantofi înfiinţată de părinţii săi a observat modul de lucru şi a constatat că productivitatea era scăzută. Aşadar, pentru a vedea exact ce se întâmplă în fabrică, Mircea Gavrilă a cumpărat o cameră de filmat pe care a montat-o în faţa uşii principale de acces în zona de producţie. După ce a analizat imaginile a văzut unde erau obstacolele în producţie şi a schimbat maniera de lucru, iar rezultatele au venit,  „timpul pierdut în afara zonelor de lucru s-a eliminat aproape complet, productivitatea a crescut, iar contravaloarea camerei s-a «amortizat» în aproximativ două săptămâni prin creşterile de productivitate pe care le-a facilitat“.

Aşa avea să înceapă afacerea Depisto a lui Mircea Gavrilă, o afacere care a crescut de la înfiinţare, în 2008, de la un business local la unul naţional cu o cifră de afacere de peste 2 milioane de euro. La început Depisto însemna doar două persoane, care instalau sisteme de securitate în judeţul Harghita, iar acum numărul de angajaţi ajunge la 60 şi activitatea companiei se împarte în trei ramuri: sisteme de securitate, protecţie la incendiu şi instalaţii electrice – curenţi slabi.

Incendiul de la maternitatea de la Giuleşti din 2010 a trezit lumea la realitate cu privire la starea spitalelor din ţară şi a sistemelor de detecţie la incendiu, spune antreprenorul de 33 de ani. Mircea Gavrilă a început o campanie de promovare a sistemelor de detecţie la incendiu pentru a fi instalate în spitalele din Harghita, „dar ei căutau un partener care să se ocupe de toată activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor. După mult studiu, timp şi investiţii, am înfiinţat o divizie care s-a specializat pe activităţi de protecţie la incendiu cerute sau impuse de reprezentanţii ISU companiilor locale“, spune antreprenorul.

Astfel a apărut al doilea serviciu oferit de companie, „protecţie la incendiu (PSI)“. Cel de-al treilea, care se ocupă de instalaţii electrice, a fost dezvoltat ceva mai târziu şi se adresează în special pieţei de construcţii, Depisto fiind de obicei, subcontractor al unor firme de construcţii sau de instalaţii. Iar acest serviciu s-a dovedit a fi căutat şi în prezent generează cele mai mari rulaje din companie. Cifra de afaceri a Depisto a crescut constant în ultimii ani; în 2015 a înregistrat o creştere de 151% şi a depăşit 2,1 milioane de euro. Cea mai mare pondere la această sumă a avut-o diviza de instalaţii electrice (85%), apoi cea de securitate (12%) şi cea de PSI de 3%. Chiar dacă poate acoperi întreaga ţară, cea mai mare pondere a clienţilor este concentrată în zona Gheorgheni, în Harghita. În această zonă sunt active şi diviziile de Securitate şi PSI ale Depisto, despre care Gavrilă spune: „Chiar dacă nu generează rulaje la fel de mari precum divizia de electrice, reprezintă un volum destul de mare în ce priveşte numărul de clienţi şi activităţi efectuate“.

La patru ani de la înfiinţare, în 2012, a avut loc prima lucrare importantă pentru Depisto în afara judeţului, ce a marcat intrarea în domeniul de construcţii – au executat o lucrare pentru sediul Gărzii Financiare din Constanţa. În 2014 au deschis un birou la Bucureşti, iar un an mai târziu un alt sediu în Braşov. Aşadar cele trei mari zone unde Depisto activează sunt Harghita, Braşov şi Bucureşti, dar mai sunt prezenţi şi în alte şantiere din ţară precum Bistriţa sau Cluj- Napoca, potrivit lui Gavrilă. Dacă în Capitală secţia de electrice este cea mai importantă (reprezintă 78% din businessul Depisto), în Harghita şi Braşov divizia de securitate este mai importantă (70% din afacere).

Gavrilă spune că întemeierea firmei în 2008, la început de criză, nu a contat prea mult pentru afacerea sa „pentru că era singura realitate pe care o cunoşteam“. În schimb, afirmă că dificultăţile în carieră au venit din cauza deficienţei de cunoştinţe, atât tehnice, cât şi de management: „Nu ştiam cum se programează un sistem de alarmă, nu aveam deloc cunoştinţe de management. Am luat-o de la zero, am pierdut multe zile şi nopţi studiind, învăţând. Am greşit de multe ori şi am plătit foarte multe «taxe de şcolarizare». Din fiecare greşeală am învăţat câte puţin“. Un alt moment dificil din carieră spune că a coincis cu unul dintre cele mai fericite momente din viaţa lui, naşterea fiul lui, despre care spune că a declanşat o schimbare în modul cum şi-a organizat viaţa profesională: „am început să deleg mai mult, să reconsider ideea de productivitate versus timp petrecut la birou şi să mă ocup mai degrabă de coordonare decât de implementare“.

Până la 1 ianuarie 2016, toate firmele din România ar fi trebuit să aibă o analiză a riscurilor de securitate; altminteri, riscă amenzi cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Totuşi guvernul s-a răzgândit şi a decis amânarea legii până la 1 iulie 2017. Cum Depisto are în portofoliu un astfel de serviciu de analiză, Mircea Gavrilă povesteşte că „prin lunile noiembrie - decembrie toată lumea căuta o firmă specializată pe evaluări, iar toţi evaluatorii din zonă era ocupaţi până peste cap. La început de an s-au mai liniştit apele, în special datorită amânării obligativităţii până la jumătatea anului 2017“. Pentru anul în curs antreprenorul îşi propune să finalizeze proiectele începute în anii trecuţi, „să punem mare accent pe eficientizarea proceselor interne care să ne ajute în creşterea productivităţii“ şi aşteaptă o creştere moderată, de 10%, a cifrei de afacere.

Urmărește Business Magazin

/actualitate/afaceri/pretul-greselii-la-inceput-de-drum-15493700
15493700
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.