Petrişor Grindeanu, Lasselsberger Ceramics România: „Termenii cu care mi-aş defini cariera sunt unitate şi diversitate. Unitate, prin prisma domeniului în care am activat, şi diversitate, prin prisma experienţei multiculturale la care am fost supus”

Autor: Andra Stroe Postat la 26 noiembrie 2022 263 afişări

Cu peste două decenii de experienţă în poziţii de management la activ, atât pe plan local cât şi ca expat, în Etiopia, Petrişor Grindeanu a fost nevoit să gestioneze echipe diverse, inclusiv din punct de vedere cultural. Iar calităţile de care a avut nevoie spune că au fost asertivitatea, tactul şi diplomaţia. Acum, deşi nu neagă faptul că rămâne deschis unei noi experienţe internaţionale, ar vrea totuşi să rămână acasă. Ce îl determină să aleagă România?

Termenii cu care mi-aş defini cariera sunt unitate si diversitate. Unitate, prin prisma domeniului în care am activat, şi diversitate, prin prisma experienţei multiculturale la care am fost supus”, spune executivul care conduce, din 2019, echipa locală a producătorului austriac Lasselsberger Ceramics, deţinătorul brandului CESAROM.

De la zero pe o piaţă străină. În copilărie, Petrişor Grindeanu visa să fie aviator, ca tatăl său. Contextul însă l-a dus în altă direcţie şi, cu toate că şi-a început cariera în echipa Aeroportului Bucureşti, ca tehnician IT, următoarele experienţe profesionale au gravitat în jurul industriei construcţiilor. Una dintre cele mai mari provocări ale carierei sale a fost când, în 2015, a fost desemnat să se ocupe, din rolul de director general, de lansarea operaţiunilor Sika, compania din echipa căreia făcea parte la acea vreme, în Etiopia, provocare care a venit la pachet cu nevoia de a se adapta culturii din acea ţară.

Când a ajuns acolo, nu exista niciun angajat, nicio entitate juridică, doar o persoană de legătură care importase, la un moment dat, produsele companiei. Faptul că a trebuit să înţeleagă toate aspectele privind derularea unui greenfield în această ţară şi să coordoneze de la zero înfiinţarea companiei a fost o provocare şi o oportunitate. „Mai mult de atât, în scurt timp după ce am ajuns în Etiopia am găsit şi varianta de a susţine businessul şi cheltuielile, până la demararea producţiei, prin înfiinţarea unei subsidiare şi în Djibouti, ţara vecină cu ieşire la Marea Roşie.

Pe durata mandatului ca expat, executivul povesteşte că cel mai mult i-au lipsit familia şi prietenii, „însă am privit fiecare zi ca pe o experienţă nouă şi nu m-am lăsat afectat de acest lucru”. Potrivit lui, Etiopia este o ţară fascinantă din multe puncte de vedere. „Oamenii sunt foarte prietenoşi, în majoritate creştin-ortodocşi ca şi noi şi, foarte important, vorbesc engleza destul de bine, deşi nu este limba naţională”. Cultura muncii spune că este însă total diferită şi a fost o provocare să o înţeleagă şi să găsească pârghiile pentru a lucra eficient cu echipa. „A fost un proces complex să înţeleg ce îi motivează pe angajaţii etiopieni, care sunt metodele prin care îi pot face să gândească în spiritul organizaţiei şi să îşi dorească să evolueze. Majoritatea etiopienilor, fiind foarte credincioşi, cred că Dumnezeu îi va ajuta indiferent ce s-ar întâmpla, aşa că nu sunt la fel de conştiincioşi ca noi, românii, când vine vorba de job. Există însă şi excepţii şi pot spune că am avut norocul şi inspiraţia să atrag în echipa mea exact astfel de oameni.”

Experienţa culturală diferită este un aspect pe care l-ar trece atât la provocări, cât şi la oportunităţi. „A fost greu procesul de adaptare, însă am învăţat atât de multe lucruri.” Iar faptul că în Etiopia a pornit, practic, un start-up a fost un alt aspect pozitiv al experienţei sale acolo. „Etiopia a fost singura ţară în care Sika, compania pentru care am lucrat acolo, a intrat direct printr-o investiţie într-o fabrică. Acest lucru a fost determinat de legislaţia restrictivă a ţării, care nu permite firmelor străine să facă import şi să revândă. Practic, companiile străine au doar dreptul de a comercializa produsele fabricate local.”

Exemplul propriu, reţeta succesului. Privind înapoi, la toate rolurile de management deţinute, a ajuns la concluzia că a conduce o echipă prin exemplul propriu este una dintre cele mai bune căi către reuşită. „Mi-am însuşit această mentalitate încă de la primele joburi şi sper că, de-a lungul vremii, am reuşit să devin acel lider care oferă echipei sale un exemplu. Nu am aşteptat niciodată ca oamenii din echipa cu care lucrez să vină să ceară ajutor, ci am fost proactiv alături de ei, am împărtăşit constant din experienţa mea şi am învăţat, în egală măsură, de la fiecare. De asemenea, consider că un lider are capacitatea de a-şi împuternici oamenii, de a-i determina să ia decizii şi să aibă iniţiativă.”

În ceea ce-l priveşte, de-a lungul carierei nu a avut un singur model de lider. „Însă am încercat să mă inspir din stilul de leadership al tuturor celor cu care am lucrat de-a lungul timpului. În plus, deoarece am fost mereu pasionat de sport, am înţeles că şi businessul este tot un sport în care performanţa se poate obţine doar cu foarte multă muncă, dăruire şi, desigur, sacrificii.”

În opinia lui, a fi lider nu înseamnă că deţii adevărul absolut. „În cei mai bine de 20 de ani în poziţii de management pe care le-am avut, am fost plăcut surprins să văd că oamenii îmi urmează exemplul, dar şi că mă pot confrunta cu momente dificile, în care asertivitatea, tactul şi diplomaţia au făcut diferenţa.” Astfel, continuă el, „poate că cea mai mare provocare, indiferent de poziţia pe care am ocupat-o, a fost să fac faţă presiunii şi aici mă refer la cea care a venit fie din mediul de business în sine, fie din echipă”. Executivul consideră că de fiecare dată când trebuie să faci faţă unei provocări, exersezi cum să o faci mai bine, leadershipul fiind un proces continuu, care îţi oferă lecţii de învăţat la tot pasul.

Oamenilor din echipă spune că nu ar trebui să le lipsească determinarea, proactivitatea şi sinceritatea. „Însă nu aş putea spune că există greşeli pe care nu le-aş putea tolera. Scopul meu nu a fost şi nu va fi niciodată acela de a sancţiona greşeala. Ci de a înţelege ce a provocat-o şi cum poate fi corectată. Cu toţii greşim şi, până la urmă, aşa învăţăm. Bineînţeles, nu aş putea tolera niciodată o greşeală provocată din rea voinţă sau intenţionat.”

În ceea ce-l priveşte, una dintre greşelile pe care le-a făcut pe parcurs a fost să considere, în unele momente, că oamenii au acelaşi mod de lucru şi de a se raporta la situaţiile de business ca şi el. „Am învăţat însă că diversitatea este benefică şi că, la final de zi, contează rezultatele.”


Un sfat de la Petrişor Grindeanu pentru tineri: „Ieşi din zona de confort, încearcă să îţi depăşeşti limitele, dar fii atent la slăbiciunile tale pe care trebuie să le înţelegi şi cu care trebuie să ştii să lucrezi.”


A mai învăţat că este foarte important să investească oamenii cu încredere, şi consideră că aceasta este cea mai bună cale de a se degreva pe sine de taskuri conexe şi de a se concentra pe responsabilităţile prioritare. „Pe de altă parte, este cel mai eficient mod de a motiva şi ajuta echipa să îşi atingă potenţialul maxim. Mărturisesc că au fost momente în cariera mea când am făcut micromanagement, este obositor si ineficient pe termen lung. Cea mai bună reţetă este munca de echipă, alături de profesionişti motivaţi, încrezători şi asumaţi.”

Balanţa work-life atârnă diferit în funcţie de context. De-a lungul vremii, Petrişor Grindeanu spune că a încercat să împace atât partea profesională, cât şi cea personală. „Cu siguranţă au fost şi multe momente în care a trebuit să fac sacrificii pentru una sau alta. Însă întotdeauna am încercat să fiu atent ca lucrurile să fie mereu echilibrate. Nu aş putea spune că experienţa internaţională a schimbat acest echilibru. Desigur, în primul an după preluarea poziţiei în Africa am alocat mai mult timp jobului, însă, aşa cum am spus, pentru a construi uneori este nevoie de sacrificii.”

Executivul se descrie drept o persoană pentru care automotivarea funcţionează foarte bine, iar energia de a face faţă crizelor şi momentelor grele, cum a fost spre exemplu startul pandemiei şi problemele de business generate de aceasta, a luat-o atât de la echipă, cât şi de la familia sa. „Ştiu că deciziile pe care le iau afectează câteva sute de angajaţi, aşa că găsesc mereu resorturile pentru a depăşi crizele fără a-i afecta prea mult.” El este de părere că a avea timp pentru viaţa personală, pentru pasiuni, îţi oferă contextul de a fi mai implicat şi mai proactiv când vine vorba de job. „Dar, în acelaşi timp, cred că sunt foarte multe momente în care este nevoie mai mare de noi într-una dintre cele două – în viaţa profesională sau cea personală. A gestiona corect astfel de situaţii poate fi dificil, însă nu imposibil.”

Despre agenda zilnică spune că e foarte greu să o descrie cu exactitate pentru că niciodată o zi nu seamană cu alta. Potrivit lui, a conduce o companie cu peste 450 de angajaţi aduce cu sine capacitatea de a trece rapid de la o situaţie la alta, de a răspunde nevoilor pe care le au echipele din companie şi a fi suport acolo unde este nevoie. „Însă ce nu lipseşte niciodată dintr-o săptămână de lucru este şedinţa cu echipa de management a companiei, şedinţă în care nu ne focusăm doar pe aspectele de business, ci şi pe aspecte privind evoluţia companiei şi a oamenilor care fac parte din ea.” Iar legat de forţa de muncă din industrie, susţine că, deşi unii ar fi tentaţi să considere acest domeniu unul „al bărbaţilor”, povesteşte că de-a lungul vremii a lucrat cu foarte multe femei şi nu a simţit nicio diferenţă, având mereu o echipă mixtă, de care nu a fost niciodată dezamăgit. „Eu am absolvit Universitatea de Construcţii din Bucureşti şi unul dintre motivele pentru care m-am îndreptat către aceasta şi pentru care am fost mereu atras de domeniu a fost dat de tehnicalitatea sa. Tinerilor nu aş putea spune că le recomand acest domeniu sau altul. Cred că este important ca profesia pe care o alegi să fie una în care să pui pasiune.”

Deschis pentru necunoscut, dar totuşi dornic de-a rămâne acasă. Vorbind de planurile de viitor, Petrişor Grindeanu spune că este un om deschis opţiunilor de orice fel. „Chiar dacă experienţa celor patru ani petrecuţi în Etiopia şi Djibouti a fost o adevarată lecţie de răbdare şi de adaptare, acum mă uit în urmă cu zâmbetul pe buze. Aşa că nu aş spune nu niciunei oportunităţi.”

Totuşi, dorinţa sa este de a rămâne în România. În plus, consideră că în cadrul Lasseslberger Ceramics România mai poate construi foarte multe şi nu s-ar putea gândi să părăsească compania. „M-am alăturat unei echipe extrem de dedicate, care crede cu putere în ceea ce face, alături de care am bucuria de dezvolta singurul şi cel mai cunoscut brand 100% românesc de plăci ceramice. CESAROM a împlinit anul acesta 60 de ani de existenţă pe piaţa locală, noi suntem în continuare singurul producător local de plăci ceramice din România şi demonstrăm în fiecare zi că toate produsele care ies din fabrica SANEX sunt de o calitate comparabilă cu orice alt produs concurent din Vest.” Recent, CESAROM, care a ajuns anul acesta la 60 de ani de activitate pe plan local, a inaugurat şi un nou showroom în Capitală, printr-o investiţie de 1 milion de lei. În total, în 2022, investiţiile realizate de Lasselsberger Ceramics România, direcţionate către dezvoltarea unei linii de rectificare a gresiei şi faianţei şi lansarea de noi game de produse utilizând această tehnologie, au ajuns la 2 milioane de euro. Tot anul acesta compania a lansat şi ARDesigner, o aplicaţie web bazată pe tehnologia realităţii augmentate, care funcţionează pe conceptul unei „cabine de probă” virtuale, unde utilizatorii au posibilitatea de a vizualiza gresia şi faianţa CESAROM în propria încăpere. Aplicaţia se adresează atât persoanelor care renovează sau finisează un apartament sau o casă, dar şi proiectelor rezidenţiale sau comerciale. Pentru anul în curs, jucătorul are în plan o creştere în linie cu dezvoltarea organică, vizând un plus de 12% a cifrei de afaceri, comparativ cu 2021. Compania deţine şi o fabrică în Cluj Napoca, unde are utilaje şi instalaţii de ultimă generaţie cu care produce plăci ceramice, alături de alte soluţii conexe, şi în care, în ultimii 6 ani, a investit peste 25 de milioane de euro. În ceea ce priveşte trendurile din piaţă, la nivel de buget alocat plăcilor ceramice, executivul spune că în România acesta a atins un prag mediu între 60-80 lei pe metru pătrat, în contextul în care în 2021 piaţa locală de plăci ceramice a crescut cu aproximativ 6% comparativ cu anul precedent, atingând o valoare de circa 210 milioane de euro şi 40 milioane de metri pătraţi.    ■

CV de expat întors acasă

Petrişor Grindeanu, director general al Lasselsberger Ceramics România

1. Este absolvent al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti;

2. Şi-a început cariera în echipa Aeroportului Bucureşti, ca tehnician IT;

3. A condus, ulterior, companiile Avatti (2000-2003) şi Perfect Construct (2004-2008);

4. În 2008 s-a alăturat echipei Sika România, iar în 2015 a fost desemnat să lanseze operaţiunile companiei pe piaţa din Etiopia;

5. A preluat operaţiunile locale ale Lasselsberger Ceramics în anul 2019;

6. Printre pasiunile executivului se numără tenisul şi maşinile.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.