AFACERI 1990: Cum o mai duc azi pionierii capitalismului romanesc

Postat la 16 mai 2006 1 afişăre

A fi primul intr-o piata e un motiv de mandrie. Chiar daca criteriul nu e neaparat cota detinuta, ci numarul de inmatriculare la Oficiul National al Registrului Comertului. Care au fost primele companii private romanesti? Au stiut ele sa foloseasca avantajul de a fi cele dintai?

A fi primul intr-o piata e un motiv de mandrie. Chiar daca criteriul nu e neaparat cota detinuta, ci numarul de inmatriculare la Oficiul National al Registrului Comertului. Care au fost primele companii private romanesti? Au stiut ele sa foloseasca avantajul de a fi cele dintai?

 

Alin Burcea a facut primii 3.000 de dolari ajutand cativa ziaristi japonezi sa scrie despre revolutia din ‘89. "Am fost la Visina, unde s-a prabusit avionul, am cautat morti prin Timisoara, am fost la Targu Mures pe 19 martie. Nu sunt bani castigati usor", povesteste antreprenorul, care avea pe atunci 27 de ani. Alti 35.000 de lei (bani cu care si-ar fi putut cumpara o jumatate de Dacie) i-a castigat multiplicand Legea 54/1990, care reglementa desfasurarea activitatilor economice pe baza liberei initiative si care nu era tiparita in suficiente exemplare pentru a acoperi cererea de atunci. "Era coada, toti nebunii voiau sa-si deschida firma", isi aminteste Burcea. "Legea se vindea cu 9 lei, dar nu se gasea, asa ca am multiplicat-o si am vandut-o cu 25 de lei si chiar cu 100 de lei in ultimele zile. Vindeam cate o suta de legi pe zi."

 

La 1 iunie 1990, cu banii astfel adunati, Alin Burcea deschidea impreuna cu un partener primul birou al tour operator-ului Paralela 45’’, in sediul unei foste florarii. "Visez la vremurile acelea cand la 8 dimineata era coada in fata agentiei pentru bilete la Mamaia si Neptun", marturiseste Burcea. "La stat trebuia sa dai spaga pentru locurile bune. Noi luam doar comisionul pe chitanta", explica Burcea succesul afacerii inca de pe atunci, adaugand ca anii cei mai buni pentru companie au venit, totusi, dupa 2000. Anul trecut, bunaoara, Paralela 45 a inregistrat o cifra de afaceri de peste 12 milioane de euro.

 

Intr-o alta zona a Capitalei functioneaza Romtrade SRL, compania cu numarul noua de inmatriculare la ONRC pe municipiul Bucuresti. Societatea cu raspundere limitata infiintata de Ariadna Dumitru in 1990, cu o investitie de 20.000 de dolari, este una dintre cele patru SRL-uri inmatriculate la ONRC in acel an (astazi mai functioneaza doar trei). Conform datelor ONRC, in 1990 au fost inmatriculate 81 de companii, adica 0,01% din totalul celor luate in evidente in intervalul 1990-2005. Ca mai toate companiile aparute in acea perioada, Romtrade facea comert, mai exact export-import de confectii metalice. Cel mai bun an pentru Ariadna Dumitru a fost 1995. Atunci 95% din activitatea companiei era exportul, iar cifra de afaceri trecea de 1 milion de dolari. Dar lucrurile s-au schimbat de atunci incoace, mai ales dupa 2000, an in care, spune antreprenorul, directorii companiilor publice cu care avea contracte si-au trecut societatile pe faliment si au "transferat activitatea pe firma nevestei".

 

Astazi Romtrade are 20 de angajati, o cifra de afaceri de 150.000 de dolari si o pondere a exporturilor de doar 5%, si lucreaza cu sapte turnatorii private despre care Ariadna Dumitru spune ca "isi vor da duhul" dupa aderare. "Singura mea speranta este sa fim cumparati de o mare companie", obiectiv pentru care antreprenorul a si inceput sa discute cu o multinationala din Olanda. Dupa 15 ani de antreprenoriat, Ariadna Dumitru a invatat trei lucruri: "am fost inteligenta sa fiu printre primii care au deschis o firma", "politicul conduce economicul, nu invers, cum ar trebui" si "nu mai e un avantaj faptul ca am fost printre primii in piata".

 

Doua povesti cu finaluri diferite, dar care, in buna masura, sunt ilustrative pentru ceea ce s-ar putea numi perioada de inceput a capitalismului romanesc. Prima poveste e cea a succesului vizionar; companii precum Ana Group, Farmexim, MediaPRO, casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, Paralela 45, Softwin sau UTI au toate un numitor comun - anul 1990. Cea de a doua este cea a succesului de moment, trecator, al companiilor care nu au reusit sa se dezvolte, asteptandu-si sfarsitul odata cu integrarea in Uniunea Europeana.

 

Pana in decembrie ‘90, cand s-a infiintat ONRC, companiile erau inregistrate la Ministerul Finantelor. Inregistrari despre care reprezentantul ONRC Adriana Ghidirmic spune ca nu mai exista astazi. De altfel, cele 81 de companii inmatriculate la ONRC au devenit, intre timp, 62, in baza de date a oficiului. Restul, "au disparut, pentru ca nu am tinut un istoric al companiilor". Asadar, e greu de stabilit care a fost prima companie infiintata in Romania. Mai ales daca ne gandim ca firmele existente in 1990 au avut la dispozitie doi ani pentru a se inmatricula.

 

Cert este ca, la 16 ani de la acel moment, cateva dintre companiile infiintate in 1990 au facut pasul spre statutul de multinationala. Este si cazul producatorului unuia dintre cele mai cunoscute branduri romanesti - antivirusul BitDefender: compania Softwin, infiintata ca o afacere de familie de sotii Florin si Mariuca Talpes. De la o companie locala, antreprenoriala, Softwin are acum peste 800 de angajati, dintre care circa 60 lucreaza in birourile din strainatate ale companiei - Spania, Germania si SUA. Anul acesta planurile companiei prevad cresterea numarului angajatilor cu 200 si deschiderea, in iunie, a celui de-al doilea birou din SUA. Pana la sfarsitul anului, lista birourilor din strainatate ale Softwin ar putea fi completata cu inca unul in Asia, "probabil in Japonia", conform directorului de resurse umane al Softwin, Adrian Lupulescu, acesta declarand pentru BUSINESS Magazin ca, "in mai putin de cinci ani, compania va fi listata la bursa".

 

Tot in 1990 si tot in IT&C s-a lansat si grupul UTI. "La inceput a fost sansa", marturiseste Tiberiu Urdareanu, presedintele UTI Grup. "Apoi consolidarea s-a facut pe baza unei viziuni despre potentialul ingineriei in Romania si despre necesitatea gestionarii riscurilor printr-un portofoliu de afaceri. Deci ne-am diversificat in zone complementare si adiacente." Piatra de temelie a grupului, compania INFCON S.R.L., avea ca activitate initiala grafica computerizata, procesare de imagini, subansamble si accesorii pentru computere.

 

Capitalul acestei asociatii cu scop lucrativ a fost echivalentul unui salariu in 1990: 3.000 de lei. Inceputul a fost primul moment greu pentru UTI. Al doilea a fost perioada 1998-2000, interval in care a avut loc clarificarea si consolidarea strategiei si a locului pe piata. Intre timp, grupul UTI s-a specializat pe distributia de sisteme de securitate, propunandu-si extinderea pe piata internationala. In acest moment, UTI este prezent prin compania UTI Retail Solutions cu sisteme de securitate in Serbia si Muntenegru, unde a echipat magazinele de tip Metro. Grupul are patru divizii, peste 3.300 de angajati si tintea in 2005 o cifra de afaceri de peste 60 de milioane de euro, iar pentru 2006 - peste 70 de milioane de euro. In septembrie ‘90, cu o mana de oameni, se nastea si cel mai mare grup media din Romania la ora actuala: MediaPRO. Primul proiect: Mediafax. Investitie initiala: 10.000 de dolari, imprumutati. Prima cofetarie Ana CO a vicepremierului George Copos aparea tot in 1990. Din ea s-a dezvoltat actuala societate Ana PAN, cu o cifra de afaceri in 2005 de 6,45 milioane de euro.

 

Pana in 2010, reteaua de cofetarii - care face parte din Ana Group - se va extinde, conform reprezentantilor companiei, la 30 de unitati, adica la un numar triplu de cofetarii fata de cel actual. Ana Group are activitati in productia si desfacerea de aparatura electronica si electrocasnica, industrie hoteliera, turism, productie de motoare electrice, transporturi rutiere, investitii in domeniul sportului si investitii financiare. Iar George Copos are actiuni cotate la o valoare de peste 200 de milioane de euro. Prima companie de import si distributie de produse farmaceutice este tot o poveste de succes: Farmexim, care detine si lantul de farmacii Help Net si care isi propune pentru acest an o cifra de afaceri de circa 100 de milioane de euro (piata romaneasca de pharma are o valoare de 1,26 mld. euro, din care 75% sunt medicamente).

 

In acelasi an aparea si casa de avocatura cu cea mai mare cifra de afaceri pe 2005: Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, cu circa 7 mil. euro si cu cele mai mari privatizari facute de statul roman, in portofoliu: vanzarile BCR, Petrom si RomTelecom.

 

Compania Aectra, furnizor de materii prime pentru agricultura si industrie, se inmatricula la ONRC in ianuarie 1991. In 2005, compania estima ca va atinge o cifra de afaceri de circa 30 de milioane de euro si anunta ca va incepe sa exporte pesticide produse la fabrica sa din Campia Turzii in tarile din regiune. Actionariatul Aectra este in majoritate romanesc.

 

Daca a fost vorba de vizionarism, de norocul de a gasi o nisa buna sau de faptul ca unii au avut relatii cu exteriorul, e greu de spus. Doua lucruri sunt certe: in 1990 nu se punea problema de business plan, iar reinvestirea profitului intra in preocuparile antreprenorilor de abia cativa ani mai tarziu. Anii grei de dupa 1995 au decimat companiile infiintate in primii ani ai democratiei: doar 79 de companii inmatriculate in ianuarie 1991 mai functioneaza astazi, dintr-un total de circa 220. Iar o vizita la ONRC in 2008 ar putea releva discrepante si mai mari. Pentru cei care se simt vizati, sa vanda unei companii mai mari poate fi o solutie. ONRC ii va da radiati, dar, intr-un fel, vor continua sa existe.

Urmărește Business Magazin

/actualitate/afaceri-1990-cum-o-mai-duc-azi-pionierii-capitalismului-romanesc-1005925
1005925
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.