Privită în ansamblu, piaţa muncii din 2026 nu mai este un teren al creşterii rapide precum în anii precedenţi, ci unul al deciziilor calculate. Imaginea de ansamblu ce a început să se contureze spre finalul anului trecut arată salarii reale în scădere, recrutări mai rare, cerinţe mai ridicate şi un accent tot mai puternic pe productivitate şi competenţe. Anul acesta va fi unul al realismului economic, în care câştigători vor fi cei care înţeleg rapid noile reguli.

Rata şomajului rămâne la un nivel considerat sănătos din perspectivă istorică, însă dinamica angajărilor încetineşte, iar creşterile salariale nu mai reuşesc să compenseze inflaţia. În acest context, piaţa muncii nu se contractă, dar nici nu mai oferă confortul anilor anteriori.

Anul 2026 nu va fi uşor, dar rămâne unul navigabil pentru cei care îşi adaptează strategia la realităţile actuale, în loc să insiste asupra unor abordări concepute pentru condiţii de piaţă diferite.

Stabilitate va exista, dar va fi fragilă, iar balanţa puterii din piaţa muncii se va schimba. Nu este un an al entuziasmului, ci unul al realismului. Pentru cei pregătiţi, 2026 va fi un an al oportunităţilor bine alese.

Cinci previziuni despre piaţa muncii în 2026:

1.

Una dintre cele mai clare tendinţe ale anului 2026 este decuplarea tot mai evidentă dintre creşterea salariilor şi evoluţia inflaţiei. Chiar dacă multe companii vor continua să crească salariile, acestea nu vor reuşi, în majoritatea cazurilor, să ţină pasul cu scumpirile. Rezultatul este o erodare a salariului real.

Scăderea câştigului salarial real este deja realitate din 2025. Timp de cel puţin patru luni din ultimul an, inflaţia a câştigat lupta cu creşterile salariale, astfel că puterea de cumpărare a angajaţilor români a scăzut, după cum arată statisticile oficiale.

2. Recrutarea va stagna, şomajul va creşte

Cel mai probabil, 2026 va aduce o stagnare a recrutării şi o uşoară creştere a şomajului, continuând tendinţele din anul precedent. Nu este vorba de o criză a locurilor de muncă, ci de o recalibrare. Companiile angajează mai rar, dar mai ţintit, iar mobilitatea pe piaţa muncii scade.

Pentru candidaţi, acest context înseamnă procese de selecţie mai lungi, cerinţe mai stricte şi o competiţie mai intensă pentru rolurile bine plătite sau cu stabilitate ridicată. Pentru companii, poate fi vorba de o balanţă a puterii care va înclina mai mult în favoarea lor, o rată de fluctuaţie mai mică, mai multă stabilitate.

3. Evoluţia inteligenţei artificiale cere upskilling şi reskilling

Adoptarea inteligenţei artificiale devine rapid un factor critic în modernizarea locului de muncă, însă, mai degrabă decât să înlocuiască direct locurile de muncă şi competenţele, AI-ul remodelează rolurile şi creează noi oportunităţi pentru creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea calităţii muncii.

Anul trecut, Brookings, un centru de cercetare şi analiză de politici publice ce produce studii, rapoarte şi analize în domenii precum economie, piaţa muncii, tehnologie, politică publică şi relaţiile internaţionale, a constatat că peste 30% dintre angajaţi ar putea vedea cel puţin 50% din sarcinile specifice ocupaţiei lor afectate de AI-ul generativ, ceea ce arată mai degrabă o transformare a muncii decât o eliminare a joburilor. Astfel, upskilling-ul şi reskilling-ul devin condiţii de bază pentru menţinerea relevanţei pe piaţa muncii, iar angajaţii care refuză să se adapteze riscă să rămână în urmă.

4. Directiva europeană pentru transparentizarea salariilor va da bătăi de cap companiilor

Un alt element major al anului 2026 este implementarea directivei europene privind transparentizarea salariilor. Scopul ei este reducerea inegalităţilor şi creşterea echităţii, însă pentru multe companii măsura va veni cu provocări operaţionale semnificative. Obligaţia de a justifica diferenţele salariale şi de a face mai vizibile grilele de plată va forţa angajatorii să îşi regândească politicile interne, să standardizeze roluri şi să gestioneze mai atent comunicarea cu angajaţii.

5. Sectorul IT – selectiv, dar nu blocat de tot 

În pofida anunţurilor despre concedieri de anul trecut, sectorul IT nu este „mort”, ci mai degrabă într-o fază de transformare forţată. Numărul anunţurilor de joburi este mai mic decât în anii anteriori, însă cererea rămâne ridicată pentru anumite specializări.

Rolurile din securitate cibernetică, infrastructură cloud şi implementarea soluţiilor de inteligenţă artificială continuă să fie printre cele mai greu de ocupat, potrivit sondajelor din industrie. Companiile caută mai puţini oameni, dar mai bine pregătiţi, iar diferenţa dintre specialiştii de top şi restul pieţei, în special juniori, se adânceşte.