Cum era să aibă Europa cel mai mare constructor aerospaţial şi de apărare din lume

Autor: Marius Oncu Postat la 24 octombrie 2012 77 afişări

AFACERE CARE AVEA SENS. În contextul reducerii bugetelor pentru apărare în Europa şi Statele Unite, fuziunea EADS-BAE, în fapt o preluare, întrucât EADS ar fi deţinut circa 60% din noua entitate, ar fi avut cu siguranţă sens din perspectiva afacerilor. Pe parcursul mai multor luni de negocieri a devenit însă clar că nu putea fi rezolvată şi politic.

Dacă ar fi reuşit, operaţiunile combinate ale celor două grupuri ar fi creat un gigant în domeniul aerospaţial şi de apărare, cu afaceri anuale de 73 miliarde de euro şi 220.000 de angajaţi. Noul concern ar fi depăşit Boeing şi ar fi avut afaceri mai bine echilibrate între sectorul aviaţiei civile, punctul forte al EADS, care produce avioanele Airbus, şi cel militar, unde BAE ar fi urmat să asigure o contribuţie mai importantă. De asemenea, EADS şi BAE dezvoltă în comun proiectul avionului de luptă european Eurofighter Typhoon.

INTERESE. Tranzacţia a eşuat deoarece Germania, Franţa şi Marea Britanie nu s-au putut pune de acord asupra controlului pe care urmau să-l exercite în cadrul viitorului grup. Parisul, cu o participaţie minoritară la EADS, a insistat asupra unei deţineri similare după fuziune. Germania, care nu are direct o participaţie, dar exercită control prin intermediul acţiunilor deţinute de producătorul auto Daimler, a insistat pentru influenţă egală cu Franţa.

Pe de altă parte, Marea Britanie s-a arătat sceptică în privinţa participaţiilor guvernamentale şi mai ales a unor poziţii prea puternice ale Franţei şi Germaniei. Pe lângă miza pe termen lung, care ar fi fost influenţa în unul dintre cele mai mari concerne din lume şi poziţia în industria europeană a apărării, politicienii care au judecat tranzacţia au încercat să păstreze locurile de muncă pe care cele două companii le asigură în prezent. În condiţiile crizei, închiderea unor fabrici sau restructurări de personal ar fi fost politic mult mai costisitoare comparativ cu eventualele avantaje competitive. Aşa că, în loc să devină un model de integrare economică în Europa, eşecul fuziunii a devenit un avertisment asupra rolului semnificativ pe care îl joacă în continuare interesele naţionale în UE.

CINEVA ESTE DE VINĂ. Şi acel cineva este Germania. După oprirea negocierilor, EADS, BAE şi Marea Britanie au acuzat Germania că a blocat fuziunea. Nemţii au fost reticenţi încă de la primele discuţii. Berlinul a sperat la început că egoismul francezilor va împiedica fuziunea. Când negocierile franco-britanice au înce-put să contureze poziţii comune, Germania a fost nevoită să inter-vină direct pentru a opri discuţiile.

Singura persoană din Germania cu puterea de a decide asupra acestei tranzacţii de proporţii era cancelarul Angela Merkel. Cancelarul a refuzat însă pe parcursul negocierilor să acorde o întrevedere şefului EADS, Thomas Enders, un german, şi nici măcar nu a răspuns scrisorilor trimise de acesta.

Mai mult, Enders a primit o listă cu pretenţiile Berlinului indirect, prin intermediul părţii franceze. Printre cereri se afla egalitatea participaţiei cu Franţa şi localizarea unui sediu al noului grup în Germania. Mulţi analişti consideră acum că lista de cerinţe a guvernului german nu a fost decât o tentativă de a se ascunde în spatele poziţiei Franţei, cu Merkel sperând că Parisul se va opune şi va bloca fuziunea.

SFÂRŞITUL PLANULUI DE FUZIUNE ÎN MAI PUŢIN DE TREI MINUTE. Convorbirea telefonică prin care s-a pus capăt planurilor de a crea cel mai mare grup de inginerie aerospaţială şi de apărare din lume a durat mai puţin de trei minute, scrie Financial Times. Merkel, ocupată cu administrarea crizei din Grecia a găsit, însă, timpul necesar pentru a telefona preşedintelui francez, François Hollande. Franţa şi Marea Britanie înregistrau deja progrese semnificative în negocieri, iar Hollande se pronunţase cu câteva zile înainte în favoarea fuziunii. Cancelarul i-a transmis preşedintelui francez că o continuare a negocierilor nu are sens. A doua zi, 10 octombrie, când expira un termen acordat de bursa din Londra pentru un anunţ privind situaţia discuţiilor, EADS şi BAE au anunţat că renunţă la planul de fuziune.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
constructor,
europa
/special/cum-era-sa-aiba-europa-cel-mai-mare-constructor-aerospatial-si-de-aparare-din-lume-10253591
10253591
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.