Când a pornit compania a fost refuzat de 77 de ori. Câteva decenii mai târziu, HP i-a cumpărat afacerea pentru 14 miliarde de dolari

Autor: Bogdan Angheluţă Postat la 23 iulie 2017 145 afişări

Omul de afaceri american este cunoscut pentru faptul că a fondat Electronic Data Systems, compania pe care a vândut-o în cele din urmă celor de la HP.

Când a pornit compania a fost refuzat de 77 de ori. Câteva decenii mai târziu, HP i-a cumpărat afacerea pentru 14 miliarde de dolari

Ross Perot s-a născut în 1930 în Texarkana, Texas. După ce a urmat cursurile unei şcoli private, el a absolvit liceul local din Texarkana în 1947. Din 1947 până în 1949, el a frecventat cursurile colegiului din Texas, după care s-a înrolat în Academia Navală Americană. După opt ani petrecuţi în armată, Ross Perot a devenit vânzător la IBM. El a părăsit însă această companie în 1962, când a fondat Electronic Data Systems (EDS) în Dallas, Texas, companie care oferea servicii de procesare a datelor. Înainte de a semna primul contract, a fost refuzat de 77 de ori; în cele din urmă, EDS a câştigat un contract oferit de guvern pentru actualizarea dosarelor Medicare (sistemul american de asigurări sociale).

EDS s-a listat la bursă în 1968, iar preţul acţiunilor a crescut de 10 ori în doar câteva zile (de la 16 la 160 de dolari), transformându-l pe Perot într-unul dintre cei mai bogaţi texani. În anii ’70, compania a ajuns la venituri de peste 100 de milioane de dolari, pentru ca în 1978 să se extindă pe piaţa serviciilor financiare. În 1984, EDS a fost cumpărată de General Motors pentru 2,5 miliarde dolari, fiind prezentă în 21 de state şi având 40.000 de angajaţi. Cinci ani mai târziu, veniturile ajunseseră la 5 miliarde de dolari.

În 1974, Ross Perot a intrat în atenţia publicului fiind numit ”cel mai mare pierzător de pe bursa de la New York„ după ce acţiunile EDS au pierdut 450 de milioane de dolari într-o singură zi. Ulterior, la mijlocul anilor ’80, Perot a cumpărat una dintre primele exemplare ale Magna Carta, împrumutând-o apoi Arhivelor Naţionale din Washington, D.C., unde este expusă alături de Declaraţia de Independenţă şi Constituţia Statelor Unite ale Americii. Exemplarul a fost vândut în 2007 pentru 21,3 milioane de dolari, bani transferaţi de Perot fundaţiei sale caritabile. El a fost implicat şi în compania NeXT, fondată de Steve Jobs după plecarea de la Apple; Ross Perot a investit peste 20 de milioane de dolari în start-up-ul lui Jobs.

Pe 13 mai 2008, Hewlett-Packard a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu EDS pentru a achiziţiona compania. Suma plătită în cadrul tranzacţiei a fost de 13,9 miliarde de dolari. La acel moment, EDS avea 139.000 de angajaţi în 64 de ţări şi apărea pe lista Fortune 500 ca una dintre cele mai mari companii de servicii din lume, cu peste 2.000 de clienţi. În 1992, Perot a candidat ca independent la preşedinţia Statelor Unite ale Americii, obţinând 18,9% din votul popular - cel mai mare scor obţinut de un candidat neafiliat politic în ultimii 80 de ani.

Zece ani mai târziu, Ross Perrot s-a alăturat fondatorilor Google Larry Page şi Eric Schimdt şi regizorului James Cameron, care au pus la punct o asociere în vederea exploatării metalelor preţioase, cum ar fi platina, din asteroizii din apropierea Pământului. O primă etapă ar fi prevăzut construirea unor nave spaţiale robotizate pentru misiuni de explorare şi identificare a ţintelor; o primă misiune ar fi trebuit să fie lansată în următorii doi ani. Proiectul este încă în desfăşurare, dar nicio misiune nu a fost lansată până în prezent.

Urmărește Business Magazin

ALEPH STORY: Năvodari, un adevărat pol imobiliar în România. O discuţie cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar şi Dan Pavel, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.