Ascensiunea Înaltei Porţi: Turcia, între vis frumos şi coşmar

Autor: Marius Oncu Postat la 07 februarie 2013 216 afişări

De la venirea la putere a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) în 2002, sub conducerea carismaticului premier Recep Tayyip Erdogan, Turcia a înregistrat o perioadă de creştere economică şi de stabilitate politică fără precedent în istoria sa. Partidul, favorabil mediului de afaceri, s-a folosit de sprijinul puternic în rândul populaţiei pentru a slăbi tradiţionalele elite laice ale ţării: armata, justiţia şi media. Guvernarea AKP nu a reuşit însă să rezolve una dintre marile probleme ale Turciei legate de minoritatea kurdă sau să ajungă la o soluţie referitor la ocuparea nordului Ciprului, în timp ce tulburările din Siria afectează economia ţării şi pe cea a regiunii.

AMBIŢIILE LIDERILOR POLITICI DE LA ISTANBUL VIZEAZĂ ASCENSIUNEA ŢĂRII ÎNTRE PRIMELE ZECE ECONOMII ALE LUMII ÎN URMĂTORUL DECENIU. Această ţintă face parte dintr-o serie de obiective propuse în 2011 pentru anul 2023, când Turcia va aniversa 100 de ani de la înfiinţarea Republicii.

Economia a înregistrat o creştere de 8,5% în 2011, cea mai rapidă din Europa, după un avans similar în anul precedent. În 2012, PIB a urcat cu circa 3% în contextul crizei din zona euro, instabilităţii din regiune, dar şi al unor temeri privind supraîncălzirea economiei. Turcia a adoptat, în urma unei crize financiare în 2001, reforme economice semnificative, mai ales în sectorul bancar, care au permis acum ţării să reziste mai bine decât vecinii.

După o "aterizare lină" anul trecut, FMI se aşteaptă la un avans de circa 3,5% în acest an. Insuficient însă atât pentru obiectivele măreţe ale liderilor turci, cât şi pentru a păstra sprijinul populaţiei, consolidate pe fundamentul succesului economic.Obiectivele Turciei, exprimate de premierul Erdogan în "Viziunea 2023", sunt variate şi includ ţinte de îmbunătăţire a situaţiei economice şi sociale, precum şi de politică externă.

Turcia vizează până în 2023 un PIB de 2.000 de miliarde de dolari de la aproape 800 de miliarde dolari în 2012, precum şi un PIB per capita de 25.000 de dolari şi un şomaj de 5%. În 2012, PIB pe cap de locuitor a fost de 10.500 de dolari, iar şomajul s-a apropiat de 10%.Guvernul speră ca forţa de muncă a ţării să urce la 30 de milioane în zece ani, de la 22,3 milioane în prezent. Populaţia a depăşit 75 de milioane de persoane în 2012, din care aproape o cincime trăieşte în Istanbul, cel mai mare oraş al ţării.

Alte obiective prevăd dezvoltarea energiei regenerabile, construcţia de centrale nucleare, aderarea la UE şi consolidarea poziţiei de lider regional, îmbunătăţirea substanţială a sistemului de sănătate publică, construcţia a 11.000 de kilometri de căi ferate şi 15.000 de kilometri de autostrăzi, precum şi venituri de 50 de miliarde de dolari din turism, cu atragerea a 50 de milioane de vizitatori. Turcia este cel mai mare producător auto din Europa, atrage investiţii străine importante, de peste 100 de miliarde de dolari în ultimul deceniu, şi reprezintă o destinaţie atractivă pentru capitaluri în contextul crizei zonei euro.

Ascensiunea a fost în bună măsură legată de guvernul premierului Erdogan. De la preluarea puterii în urmă cu zece ani, guvernarea AKP a implementat reforme, a resuscitat o economie îndatorată masiv către FMI şi a reuşit să tempereze forţa politică a armatei. De asemenea, au fost reduse ratele taxelor pentru companii şi veniturile populaţiei.În pofida realizărilor, Turcia trebuie să facă mai mult pentru a liberaliza economia, confruntată cu riscuri substanţiale.

Deoarece are o expunere mai redusă la criza datoriilor din Uniunea Europeană, Turcia a atras fonduri volatile importante ale investitorilor în căutare de refugii. Preţurile pe bursă au crescut, iar randamentele datoriei guvernamentale au scăzut. Această evoluţie a împins în jos dobânzile la creditele pentru companii şi populaţie, alimentând împrumuturi şi consum într-o măsură considerată execesivă de către unii experţi.Critici ai guvernului condus de Erdogan afirmă însă că acesta încearcă să menţină o rată de creştere ridicată bazată tot mai mult pe consum intern şi credit, legată de fondurile volatile care intră în Turcia.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Ascensiune,
Turcia,
coşmar
/special/ascensiunea-inaltei-porti-turcia-intre-vis-frumos-si-cosmar-10548451
10548451
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: De ce este energia în România mai scumpă decât în Italia sau Spania. O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.