Silabisiti "yterbiu"

Autor: Dorin Oancea Postat la 25 octombrie 2010 16 afişări

Cea mai mare problema a natiei romane este, cred, pierderea in amanunte, lipsa de concentrare pe interese reale, de substanta. Cei mai multi traiesc prost, afacerile merg si nu prea, liderii sunt in balarii, dar preocuparile ne sunt cu totul altele.

Si nu, nu va obliga nimeni sa pierdeti timpul sau sa va lasati manipulati de tabloide, ziare mogulesti sau televiziuni. Personal cred ca idiotenii de genul celei petrecute saptamana trecuta in parlament, cu reducerea TVA la alimentele de baza (apropo, ce-i acela aliment de baza?) trebuie privite cu o cantitate maxima de detasare si trebuie rememorat abia la urmatorul vot din acela zis uninominal. O gafa de acest gen nu schimba fundamental starea natiei, este doar o noua confirmare ca nu stim sa alegem sau ca suntem dispusi la compromisuri tembele. La fel si stenogramele jurnalistilor, la fel orice alt subiect de pe asa-zisa agenda publica.

Principala preocupare a poporului acesta, stabi sau poporeni deopotriva, ar trebui sa fie lupta cu saracia. Ar fi leacul tuturor crizelor sistemului public de pensii, solutia redresarii bugetare si calea spre un vot corect si decent. Un astfel de demers nu trebuie impus de FMI sau UE, este demersul capsunarilor sau al intreprinzatorilor adevarati, cu povesti reale de succes. As vrea sa pomenesc aici trei informatii care au aparut recent si care stabilesc o serie de repere, in bine sau in rau; oricum sunt mult mai bune si mai folositoare decat multe informatii care circula in Romania.

Tineti minte, de exemplu, Obion County din Tennessee, un loc unde pompierii stau si privesc casele care ard, pe care romanii l-ar defini drept culmea taxelor si impozitelor locale? Gene Cranick si-a pierdut locuinta in flacari pentru ca nu a platit o taxa de 75 de dolari pentru serviciile pompierilor. Obion nu are un serviciu de pompieri, iar locuitorii platesc fiecare cate 75 de dolari pe an orasului South Fulton pentru eventualele necazuri pe care le-ar avea.

Cranick spune ca a uitat sa plateasca taxa, dar probabil minte. Iar pompierii au venit la locul incendiului, dar pentru a supraveghea casa vecinului, care platise taxa. O tentativa a lui Cranick de a plati pe loc interventia a esuat, pentru ca ar fi creat un precedent periculos - platesti pompierii ca si cum ar fi un taxi. Legal, nimic de reprosat pompierilor, dar la nivel fundamental acestia ar trebui sa dovedeasca, poate, ceva mai multa empatie cu cetatenii, chiar daca nu jura ca doctorii. Finalul, despre care se poate discuta mult si felurit, este ca legea a fost respectata in totalitate si fara ezitare: casa omului a ars, iar unul dintre fiii omului a fost arestat pentru ca a sarit sa bata pompierii care nu interveneau. Dom'ne, asta nu-i dementa?

De la foc la aur e un pas. Il fac pomenind numele lui Thomas Geissler, un om de afaceri german care a adus orasului München un cadou special de Oktoberfest. Este vorba de un automat de vanzare a aurului. Lingouri de aur de pana la 250 de grame, disponibile instant investitorilor - un vis atat pentru unii romani bogati sau indragostiti sau cantareti pe la nunti, cat si pentru romanii mai hoti. Hotii sa fie nefericiti, automatele cantaresc o jumatate de tona si sunt amplasate in zone unde camioanele nu pot intra. Si sunt un succes: Geissler a vandut kilograme bune de aur intai in Abu Dhabi si acum se extinde in Germania: Augsburg, Essen, Wiesbaden, Nurnberg si multe alte orase. Iar investitorul s-a preocupat de toate posibilele aspecte ale afacerii sale, spalarea de bani de exemplu sau depozitarea, pentru ca a conceput si un Fort Knox svabesc - o instalatie de depozitare supersecurizata in Metzingenul sau natal.

Unii ar vedea in ideea lui Geissler o ilustrare buna a potentialei bule speculative de pe piata aurului, altii, printre care ma numar, ar spune ca este o idee cat se poate de buna de afaceri in vremuri nefericite din punctul de vedere economic: omul a speculat genial si castiga nu din pretul aurului, ci din tentatia pe care acesta o provoaca.Si o ultima sugestie autoritatilor din Romania: nu va mai razboiti cu romanii - pensionari, profesori, ziaristi sau patroni. Canalizati-va inteligenta spre alte zone, posibil generatoare de satisfactii si castiguri mai mari.

Despre ce este vorba? Uite, despre China si metale rare. Marea tema in presa economica internationala a fost in ultima vreme ceea ce ministrul brazilian al finantelor Guido Mantega a numit "International currency war" - deprecierea voita a monedelor nationale pentru sustinerea exporturilor si spargerea cercului deflationist. Dar mult mai interesant mi se pare razboiul mineralelor rare, pentru ca este un model de strategie si va deveni, cred, un subiect din ce in ce mai prezent in presa. Pe scurt: metalele rare nu sunt chiar rare, dar greu de extras, iar procesul este poluant si costisitor. Sunt folosite in industria de aparare, in calculatoare, in industria auto, baterii, telefoane mobile, lasere sau turbine eoliene. China controleaza 97% din productia de metale rare a lumii si dispune de singurele fabrici in masura sa le extraga din minereuri. Mult timp in lumea occidentala s-a vorbit despre tehnologiile inalte cu care se ocupa ei si de chinezii care au luat munca de jos, prost platita si lipsita de ROI.

Acum autoritatile chineze, coplesite de griji pentru protectia mediului si epuizarea rezervelor, decid sa limiteze exporturile de metale rare spre Japonia in septembrie, ca raspuns, crede New York Times, la o disputa politica pe teme de pescuit, si in urma cu cateva zile spre Statele Unite, din motive comerciale. E o disputa cu "va urma" si, repet, interesanta.

Aur, spuneti? Silabisiti "yterbiu".

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinii,
Dorin Oancea,
metale rare,
yterbiu
/opinii/silabisiti-yterbiu-7529136
7529136
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.