În 2025, stresul nu mai este doar un simptom al unei vieţi agitate, ci o realitate structurală care defineşte modul în care trăim, muncim şi ne raportăm la viitor. Inflaţia continuă să afecteze veniturile tinerilor, instabilitatea politică pare o constantă în multe ţări europene, tensiunile internaţionale creează nesiguranţă, iar reţelele sociale amplifică presiunea zilnică de a fi la zi cu toate noutăţile şi de a afişa o viaţă perfectă. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cazurile de anxietate şi depresie în rândul tinerilor au crescut cu peste 25% la nivel global în ultimii cinci ani, iar Eurostat arată că aproape jumătate dintre europenii între 18 şi 29 de ani se declară mai stresaţi acum decât înainte de pandemie. În acest context, am întrebat generaţia Z din România care este principala sursă de stres în 2025, iar răspunsurile lor confirmă şi tendinţele globale: banii domină topul grijilor, mult înaintea altor factori.

La întrebarea „Care e principala sursă de stres pentru tine în 2025?”, 56% dintre respondenţi au ales banii şi inflaţia, 18% au indicat situaţia politică a ţării, 23% au menţionat tensiunile geopolitice, iar doar 3% au spus că presiunea reţelelor sociale este cea mai mare problemă.

Aceste procente conturează un portret fidel al priorităţilor şi al anxietăţilor generaţiei Z: un accent covârşitor pe securitatea financiară şi pe instabilitatea economică, urmat de un interes mai scăzut pentru factori tradiţional consideraţi stresanţi, precum politica sau mediul digital.

Dacă analizăm mai atent fiecare categorie, observăm că presiunea economică este firul roşu care traversează toate nivelurile vieţii tinerilor. Inflaţia persistentă a crescut costul vieţii, iar chiria şi utilităţile consumă o parte tot mai mare din venitul lunar. Chiriile în marile oraşe – Bucureşti, Cluj, Timişoara – au ajuns să înghită jumătate din salariul unui tânăr angajat, iar utilităţile şi transportul mai adaugă câteva sute de lei lunar. Mulţi tineri lucrează în domenii creative sau bazate pe tehnologie, unde oportunităţile par promiţătoare, dar contractele sunt adesea temporare şi nesigure. Pentru unii, freelancingul sau proiectele part-time sunt singura opţiune, dar asta înseamnă venituri fluctuante şi lipsă de stabilitate. Mai ales când vine vorba de achiziţii mari, precum o locuinţă sau o maşină, acestea par tot mai departe de posibilităţile reale ale tinerilor. Banii nu mai sunt doar un instrument de supravieţuire, ci devin o măsură a siguranţei personale şi un motiv constant de comparaţie socială.

Dincolo de bani, politica internă este o altă sursă de frustrare. România a trecut în ultimii ani prin crize guvernamentale succesive, scandaluri de corupţie şi promisiuni electorale care nu s-au materializat. „Locuinţe pentru tineri”, „reforme în educaţie”, „sprijin pentru intrarea pe piaţa muncii” sunt sloganuri pe care generaţia Z le aude la fiecare ciclu electoral, dar realitatea rămâne aceeaşi. Mulţi dintre tinerii de azi au crescut cu protestele din Piaţa Victoriei, cu ştirile despre ordonanţe de urgenţă controversate şi cu sentimentul că deciziile politice sunt mai degrabă jocuri de culise decât soluţii reale. În loc să devină mai implicaţi, mulţi aleg să se detaşeze, convinşi că liderii se schimbă, dar problemele structural vor rămâne.

Citiţi continuarea pe www.zf.ro

Oana-Maria Ioniţă este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, După Afaceri PREMIUM