„Piaţa muncii se schimbă accelerat” – spunem asta de ani de zile, dar abia odată cu expansiunea reală a inteligenţei artificiale simţim că ceva fundamental se clatină. Un sondaj recent realizat de BUSINESS Magazin pe LinkedIn arată că tot mai mulţi tineri îşi caută experienţă şi relevanţă în afara sistemului clasic: peste 500 de oameni au bifat activităţi extracurriculare, de la cursuri practice şi internshipuri, până la programe de dezvoltare personală. Un semnal clar că lumea muncii nu mai este despre diplome, ci despre adaptabilitate. Dar ce te faci dacă nu mai ai 22 de ani? Dacă nu eşti genul sportiv, nici genul creativ, dacă nu vrei să te apuci de medicină la 38 de ani sau să devii make-up artist? Ce faci dacă îţi place, pur şi simplu, jobul tău de birou – şi te sperie ideea că un algoritm l-ar putea face, într-o zi, mai bine?

Se pare că nu  doar „creativii” şi cei care îşi folosesc mâinile,  să zicem, la locul lor de muncă sunt în siguranţă. Un articol recent al BBC Worklife contrazice ideea populară că locurile de muncă „creative” sunt automat ferite de automatizare. Dimpotrivă: „Lucruri precum designul grafic şi rolurile din arta vizuală ar putea fi printre primele care dispar; algoritmii pot analiza milioane de imagini şi pot stăpâni estetica instant”, spune Martin Ford, expert în automatizare şi autor al cărţii Rule of the Robots.

Cu alte cuvinte, nici pasiunea nu mai e garanţie. Însă Ford distinge trei tipuri de joburi care sunt – cel puţin pentru moment – mai greu de înlocuit:

1. Cele care implică creativitate strategică, cum ar fi medicina, cercetarea sau dreptul.

2. Cele care necesită relaţionare umană profundă, precum consultanţa, jurnalismul de investigaţie sau profesiile de îngrijire.

3. Cele care presupun mobilitate şi dexteritate în medii imprevizibile, precum meseriile tehnice – electricieni, instalatori, sudori.

Concluzia poate fi că nu domeniul în sine te salvează, ci tipul de activitate pe care o faci. Dacă în jobul tău îţi petreci cea mai mare parte a timpului cu sarcini repetitive, standardizate, este foarte probabil ca AI-ul să înveţe să le facă – mai repede, mai ieftin, mai bine.

Aşadar, nu-ţi schimba meseria, schimbă-ţi reflexele. Profesorul Joanne Song McLaughlin, expertă în economie a muncii la University din Buffalo, atrage atenţia că „majoritatea joburilor, indiferent de industrie, au componente care vor fi automatizate”. Asta nu înseamnă că vor dispărea, ci că vor evolua. Iar partea pe care o va face omul se va concentra tot mai mult pe abilităţile sociale şi de relaţionare. Un exemplu celebru e cel al casierului bancar. „Odată, casierii trebuiau să numere bani cu mare precizie. Acum, asta face maşina. Rolul lor s-a mutat spre a discuta cu clienţii, a le oferi produse, a construi relaţii”, explică McLaughlin. Deci ce poţi face? În loc să îţi arunci laptopul pe geam sau să-ţi iei un certificat în sudură, mai bine te întrebi: „Ce parte din munca mea poate fi făcută de un AI?” „Şi care este competenţa complementară pe care o pot dezvolta?” Poate e vorba de empatie. De persuasiune. De gândire strategică. De capacitatea de a explica clar concepte complexe unui client. Sau poate e vorba, pur şi simplu, de a face legătura între tehnologie şi oameni – un rol pe care niciun bot nu-l va îndeplini prea curând cu naturaleţea unui om.

Martin Ford punctează un paradox greu de ignorat: „Poate părea că angajatul de birou are un job mai valoros decât cineva care conduce o maşină. Dar, în realitate, jobul de birou e mai uşor de înlocuit de AI, pentru că încă nu avem maşini complet autonome, dar avem deja AI-uri care scriu rapoarte.” Adică e posibil ca muncile fizice şi imprevizibile să fie mai reziliente în faţa automatizării decât cele elegante, de birou. Iar acest lucru nu e o ameninţare, ci un semnal: trebuie să învăţăm să vedem valoarea muncii umane dincolo de prestigiul social sau confortul personal.

Concluzia? Nu toată lumea va deveni medic. Nici antreprenor. Nici creator de conţinut. Dar toată lumea poate deveni mai conştientă de ceea ce aduce uman în jobul său. Poate deveni mai atentă la modul în care învaţă, comunică, construieşte relaţii şi ia decizii. AI nu ne va înlocui dacă ne concentrăm pe ceea ce ne face inconfundabil umani.

Restul – taskurile, procedurile, Excelurile – pot fi înlocuite. Dar conexiunile reale nu pot fi programate. 

Întrebarea săptămânii în cadrul sondajului BUSINESS Magazin (realizat pe LinkedIn): Piaţa muncii se schimbă accelerat. Conform previziunilor, AI va duce la desfiinţarea unor locuri de muncă, la inventarea altora noi. Şi pentru că AI poate prelua tot mai multe taskuri dintre cele ale noilor angajaţi, practic cei aflaţi la început de carieră vor întâmpina dificultăţi în a acumula experienţa atât de necesară oricui. În aceste condiţii, cum credeţi că se pot pregăti tinerii pentru un job? Rezultatele sondajului – total activităţi extracurriculare menţionate:

Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin