Mimţim cu toţii că uneori este necesar să punem gadgeturile pe silenţios sau ne loveşte dorinţa acută de a ne ascunde într-o cameră secretă, fără niciun fel de acces la internet, pentru a ne izola de valurile de mesaje, solicitări, anunţuri sau informări de tot soiul. Doar pentru a reuşi să ducem la bun sfârşit o treabă. Ceea ce nici măcar nu mai are legătură cu mediul – acasă, la birou, în tren, avion ori şalupă. Fireşte, colegul copilot sau orice tip de AI folosit de companii nu oboseşte, nu este stresat, nu se îmbolnăveşte, nu are urgenţe. În mod normal. Dar ce se va întâmpla în cazul penelor de curent, mai scurte sau mai lungi? Este evident că setea de energie pentru menţinerea în funcţiune a rotiţelor AI-ului este tot mai mare şi estimările de creştere a consumului sunt atât de ridicate încât marile puteri ale lumii nu investesc accelerat doar în dezvoltarea AI, ci şi în infrastructura necesară pentru alimentarea cu curent a acestei tehnologii.

Nu e chiar neobişnuit să rămânem fără curent – mai ales vara, când unităţile de AC duduie în relaţie directă cu gradele din termometre. Nu des, dar suntem atât de obişnuiţi cu tot confortul pe care îl avem încât lipsa oricărei facilităţi – de la gaz şi internet până la apă şi căldură – provoacă o gamă largă de emoţii negative intense.

La fel de adevărat este că în momentul în care prizele sunt doar de decor, majoritatea celor care au nevoie de unelte tehnologice nu prea au mare lucru de făcut. Poate sunt norocoşi şi laptopurile sau tabletele pe care le folosesc au baterii generoase încărcate la maximum. Altminteri, o pană de curent, indiferent ce o provoacă – de la o avarie în reţea, până la o neinspirată decizie a vreunui vecin sau lucrător de tip Dorel – pune cei mai mulţi white collars în situaţia de a căuta cea mai apropiată priză funcţională la care se pot cabla.

Ce se va întâmpla însă dacă, cumva, la un moment dat (nu peste prea mulţi ani) nu va fi suficientă energie şi aceasta va trebui drămuită? Pare un exerciţiu de imaginaţie greu de acceptat, dar la fel de neverosimilă părea pesemne în urmă cu vreun secol limitarea consumului de apă. În România – o ţară bogată în ape – nici acum nu pare reală limitarea consumului de apă, dar astfel de măsuri se iau, iar Grecia şi California sunt doar câteva exemple.

Până una alta, AI-ul este cap de listă de priorităţi. 91% dintre liderii de business din Europa se aşteaptă la o creştere a veniturilor în 2026, în contextul intensificării investiţiilor în inteligenţă artificială, arată o nouă cercetare a Accenture publicată în raportul Pulse of Change, înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos. Potrivit studiului, executivii europeni intră în 2026 cu un nivel ridicat de optimism, chiar dacă 82% dintre aceştia anticipează un grad mai mare de schimbare la nivel economic, geopolitic, tehnologic şi social. Inteligenţa artificială rămâne o prioritate strategică majoră pentru organizaţiile europene. 84% dintre acestea intenţionează să îşi majoreze investiţiile în AI în 2026, cu cele mai ridicate niveluri de optimism în Irlanda (94%), Italia (92%) şi Germania (87%). Totodată, 80% dintre liderii europeni consideră că AI va genera mai multă valoare prin creşterea veniturilor decât prin reducerea costurilor, semn al maturizării utilizării acestei tehnologii.

Şi toată lumea pare interesată cum să facă să ia spuma de pe prăjitura promisă de AI. „Cel mai recent raport Pulse of Change confirmă ceea ce auzim de la clienţii noştri din întreaga Europă: dorinţa de a accelera investiţiile în AI este foarte puternică. Însă cercetarea transmite şi un semnal de alarmă clar, dacă nu îi implicăm pe oameni în acest proces, valoarea completă a AI va rămâne inaccesibilă. Nu este vorba doar despre competenţe tehnice, ci şi despre mentalitate şi cultură organizaţională. Adevărata divizare nu este între cei calificaţi şi cei necalificaţi, ci între cei care folosesc AI şi cei care sunt izolaţi de ea”, a declarat Mauro Macchi, CEO al Accenture pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

În mod evident, noua revoluţie tehnologică care are loc va aduce deopotrivă lucruri bune şi mai puţin bune, dar mai ales noutăţi pe care încă nici nu ni le imaginăm cei mai mulţi dintre noi. Pesemne că AI-ul ne va lua joburile celor mai mulţi dintre noi. Dar s-ar putea ca acesta să fie unul dintre răurile cele mai acceptabile.  

Într-un balon de sticlă

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi ZF investighează care sunt factorii care alterează cel mai mult concentrarea la birou, cu efect direct asupra productivităţii.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin