Afacerea Carturesti

Postat la 30 iunie 2008 6548 afişări

Carturesti este mai mult decat o librarie. Asa au gandit-o, inca de la inceput, Nicoleta Dumitru si Serban Radu: este un sat cu carti (de aici si numele); este o suma de idei, un fel de sector 7 al Bucurestiului. O comunitate pentru cei care functioneaza dupa alte reguli.

Dar este totodata un business. Unul de cinci milioane de euro in 2008 si 20 de milioane de euro valoare totala. O afacere cu planuri ambitioase de dezvoltare, ce trebuie sa lupte serios pentru un loc pe o piata de carte din Romania cat se poate de concurentiala.
Este si mai mult decat o afacere. Este o afacere reusita, invidiata si vanata de investitori strategici. Este un produs construit in totalitate in sablonul de do-it-yourself.
Putini ar fi pus un eurocent, in urma cu trei ani, pe supravietuirea unei librarii de asemenea dimensiuni pe cel mai scump bulevard din Capitala. Si nu in orice spatiu de pe Magheru, ci intr-un imobil de secol XIX. Mai degraba ar fi pariat pe un concert Elvis pe Wembley (intre timp s-a daramat si stadionul). Si totusi. Anii au trecut si Carturestiul este tot acolo. Mai mult, in loc sa-si faca bagajele, cei doi actionari se pregatesc sa investeasca in spatii mai mari si in proiecte mai curajoase. Pe cine pariem acum?

Norocul ii favorizeaza pe curajosi
Carturestiul a trait cativa ani, chiar si fara un nume de botez, in capul si pe hartiile celor doi antreprenori, si doar mai apoi in centrul Bucurestiului.
"Ambitia initiala a fost a Nicoletei, iar ideea esentiala era sa creem un spatiu public guvernat de alte legi de comunicare si valoare decat cele care existau la momentul acela in Bucuresti." Au vrut sa ofere o alternativa la realitatea de atunci, si anume o societate romaneasca de la finele anilor '90 unde nu mai era loc pentru cultura, pentru carte, si unde sistemele de valori, brutale, se rezumau doar la succesele obtinute imediat, pe fondul unei tranzitii pe care de-abia acum se pare ca incepem sa o depasim.
"Atunci cand am inceput noi, era uneori rusinos sa fii vazut cu o carte in mana pe strada." De-atunci lucrurile s-au mai schimbat. Iar Carturestiul a fost unul dintre punctele de cotitura in aceasta schimbare. Atat pe harta Bucurestiului, cat si pe cele ale oraselor unde Nicoleta Dumitru (32 de ani) si Serban Radu (36 de ani) au descins cu proiectul lor.
Au sase librarii sau spatii publice, asa cum le place lor sa-si numeasca afacerea, iar planurile vorbesc despre alte si alte "sate ale cartilor", din ce in ce mai mari si mai ambitioase. "Avem idei pentru urmatorii 20 de ani. N-am pus in aplicare nici macar un sfert din ideile de la care am plecat, si de atunci am mai avut si altele." Deci acum, odata cu renasterea retailului cu carte din Romania, Carturestiul vrea sa creasca mai mult, sa-si mareasca cifrele din dreptul profitului si sa-si cimenteze si mai bine locul trei pe o piata de peste 50 de milioane de euro anul trecut.

Nu ce, ci cat avem de pierdut
Dar n-au fost mereu atat de optimisti. Mai ales daca vorbim despre inceputuri. "Multi dintre prietenii si cunoscutii nostri ne-au descurajat in demersul nostru si au facut asta in ciuda faptului ca erau niste persoane care citeau, care iubeau gestul cultural si care si-ar fi dorit un astfel de loc. Insa ei credeau despre ei ca sunt prea putini. Chiar si noi credeam ca suntem in minoritate." Insa succesul i-a contrazis pe toti scepticii. Evolutia afacerii a dovedit ca minoritatea nu era atat de neinsemnata, cum credeau ei, si ca acesti oameni au si interesul si resursele pentru a le sustine dezvoltarea.
Totusi, astazi recunosc ca desi s-au hotarat sa dea o sansa ideii, si-au facut in prealabil un calcul precis al sumei pe care isi permit sa o piarda.
Doi ani de zile au continuat sa munceasca in paralel cu businessul, pana cand acesta din urma si-a cerut partea leului si i-a fortat sa se dedice total afacerilor cu carti. Si ceai.
La inceput au investit in jur de 15 mii de dolari, impreuna, bani cu care si-au transformat ambitia intr-un "spatiu public" din centrul Bucurestiului. "Pe vremea aia, la inceputul anilor 2000, nu trebuia sa investesti enorm intr-un business ca al nostru, unde nu esti obligat sa platesti in avans pentru carti."

Spatiu si timp
Asadar, cu scepticismul depasit si cu calculele facute, au trecut la treaba. Prima locatie au gasit-o rapid, pe strada Edgar Quinet, din zona Universitate. "Proprietara a fost bibliotecara toata viata, s-a luptat prin tribunale pentru redobandirea imobilului, si ei i s-a parut nemaipomenit sa poata sa gazduiasca o librarie acolo. Am avut noroc."
Lucrurile pareau predestinate, iar de la decizia finala de a incepe, datata precis in aprilie 2000, si pana la deschiderea oficiala au trecut doar doua luni.
Din acel moment, ideile au curs valuri si, chiar daca intre timp au pus in practica multe dintre ele, Serban spune ca e vorba doar de o mica parte.
Pe restul le pastreaza poate pentru urmatoarele locatii, cea din curtea Muzeului Taranului Roman sau pentru librariile din Sibiu sau Suceava, urmatoarele orase de pe lista lor scurta. Cea din Suceava va opera in Iulius Mall, o locatie oarecum neasteptata pentru Carturesti, dar totusi cat se poate de potrivita, dupa cum spun cei doi actionari.
La Sibiu, libraria va functiona in asociere, exact asa cum isi deruleaza activitatea si cea din Iasi, unde au pornit ca o franciza si au preferat, pe parcurs, formula unui parteneriat. Deci anul acesta vor mai deschide trei "spatii publice", dintre care unul in parteneriat cu alt investitor. "Acceptam cereri de franciza, insa investitia este de multe ori mai mare decat cea estimata de partenerii nostri." Spatiul necesar este undeva la peste 200 de metri patrati, iar investitia finala se ridica la peste 200.000 de euro. Au aici experienta Clujului din toamna: 200 de metri ? 200 de mii de euro. Dar amenajarea spatiului este deja o valoare de brand a Carturestiului.

A fost odata Cartaresti
Partea cea mai grea pentru ei a coincis cu perioada 2002, cand spatiul din Quinet devenise neincapator si, paradoxal, in loc sa se bucure ca afacerea merge, si-au dat seama ca sunt impinsi de la spate sa deschida o a doua locatie. "Se transformase (libraria n.r. ) dintr-un spatiu de relaxare intr-unul de stres si aglomerare, mai ales in perioada sarbatorilor, si nu asta ne doream." Au intuit bine momentul optim pentru crestere, ajutati si de mesajele pe care le primeau de la Sofia, New York sau Londra. "Oamenii voiau cate un astfel de loc si acolo, deci era evident ca lumea raspundea pozitiv la ceea ce gandisem noi." Insa nici macar in 2003 nu prevedeau o crestere atat de mare, drept dovada, au inceput sa-si bugeteze planurile de afaceri de-abia doi ani mai tarziu.
Alegerea brandului a fost si ea o chestiune dificila, cu zeci si sute de nume, liste lungi si, mai apoi, altele mai scurte. "Voiam sa semnifice ceva. ?Esti? vrea sa sugereze terminatia denumirii unui sat sau oras. Prima data ne-am numit 'Cartaresti', dar domnul Cartarescu ne-a rugat frumos sa schimbam numele, pentru ca primea o multime de felicitari de la colegii de breasla."
Mai tarziu, cand a vazut ca fac o treaba buna, le-a oferit si un scaun pentru un proiect in care libraria a imprumutat bancute sau scaune de la mai multi oameni de cultura din Romania. Unii le-au donat definitiv.
"Si apropo de demersul de branding, noi nu ne-am facut promovare, ci am promovat un eveniment sau un produs. Acum am putea sa vindem poate si saci cu nisip pe care sa scriem Carturesti, tocmai pentru ca n-am facut-o pana acum. Si nici nu ne dorim sa o facem vreodata."

Pe masa bancherilor
Si daca tot vorbim despre valoare, sa o facem concret. Carturestiul este o afacere de peste 5 milioane de euro anul acesta. Marja profitului brut, pentru furnizorii de carte din Romania (importurile directe mai ridica putin profitul), este undeva la 33-34%, dar profitul net nu depaseste, astazi, 3%. Asta inseamna, pentru 2008, 150 de mii de euro, dintr-o cifra de afaceri de 5 milioane de euro. Si asta pentru ca rabatul la carte ajunge, in Romania, la 30%.
Afacerea si-o estimeaza la peste 20 de milioane de euro, suma vehiculata in urma unei discutii pentru o finantare bancara importanta ce a necesitat un studiu bazat pe cifrele Carturesti. Au fost luate in calcul si planurile de dezvoltare pe urmatorii trei ani. Si au avut multe oferte de cumparare. Insa nu se grabesc. Pentru moment vor sa impinga procentul profitului brut spre 40% (concurentii de la Diverta probabil ca reusesc deja asta, pentru ca au o putere de negociere mai mare, oferita de lantul de distributie mai important) si sa deschida alte cateva locatii, atat in Bucuresti cat si in tara. "Piata de carte de-abia a inceput sa creasca in ultimii ani, iar oamenii care lucraza in domeniu au inceput si ei sa inteleaga business." In cazul lor, la inceput nu s-au implicat foarte mult in operatiunile de zi cu zi, pentru ca au avut cativa oameni foarte capabili care i-au ajutat. Acum au 120 de angajati si sunt persoane care lucreaza de opt ani cu ei, adica de la inceput.

Oranduielile Carturestiului
Nu si-au impartit niciodata foarte clar sarcinile de management si a fost mai degraba un management participativ. La fel este si acum, cand la conducerea afacerii sunt sase factori de decizie.
"Nu este armata si fiecare se implica la un nivel foarte personal, pentru ca sarcinile dinainte trasate, cu precizie matematica, nu prea merg in pionierate de genul Carturesti." Tot Serban spune ca n-au avut niciodata un model clar dupa care sa-si ghideze dezvoltarea sau macar stilul de management. "Poate doar lumea viitorului, pe care noi ne-am imaginat-o in detaliu." Au privit mereu spre celelalte mari orase europene, poate si peste ocean, pentru a fi, pe cat posibil, cu cateva minute mai destepti.
Totusi, nu va imaginati ca nu exista o oarecare oranduiala. Ea exista: partea financiara este a Nicoletei, pentru ca are sase ani de experienta in consultanta, iar Serban se ocupa de segmentul de activitati si "de ideile traznite pe care mi le cenzureaza Nicoleta".
Ea se grabeste sa adauge pe lista sarcinilor partenerului sau de business si amenajarea locatiilor, lucrul direct cu arhitectii si echipele de muncitori, sau umplerea rafturilor, pentru ca Serban este principalul responsabil cu selectia produselor de import sau cele de exclusivitate.
Una peste alta, la Carturesti fiecare are propriul stil de management si, ce este mai important, lucrurile par sa mearga foarte bine. Ideea comuna este "lumea viitorului", pe care cei doi incearca sa si-o inchipuie prin prisma spatiului lor public. Stiu foarte bine ca trebuie sa-si fixeze sarcini precise, parametrizate si evaluabile clar, asa cum stiu ca suma lor de idei trebuie procesata undeva in practica. Ar fi preferat poate ca acest spatiu al practicii sa fie situat peste ocean, si dau exemplul Statelor Unite, unde un concept de tipul Carturesti ar fi putut fi dezvoltat foarte usor pe parcursul unui singur an. Dar piata noastra nu e destul de larga. "In plus, la noi nimeni nu te lasa sa fii profet in satul tau. Partenerii de afaceri au fost in dese randuri suspiciosi tocmai pentru ca n-au recunoscut in Carturesti un plan clar de business, inteligibil cu usurinta, asa cum ar fi fost poate un supermarket cu carti. Acolo lucrurile ar fi mult mai simple."

Magazin, magazin, dar sa fie concept
Dar Romania s-a schimbat mult in ultimii opt ani. Si s-a schimbat si in lumea cartilor. Deci se vor schimba si investitorii. Pe piata de la noi, Carturesti a lansat o moda urmata acuma cu strictete de toti jucatorii importanti. La Vasiliada, al patrulea nume din piata, este usor de regasit hibridul dintre o ceainarie si o librarie si chiar un mobilier foarte asemanator celui de la Carturestiul din Quinet; Humanitas a deschis de curand o astfel de librarie-concept, la Sibiu, in subsolul unei cladiri neoclasice din secolul XIX. Spatiul de 300 de metri patrati a fost pus la dispozitie de Mitropolia Ardealului si a fost amenajat, ca si celelalte librarii Humanitas, de catre arhitectul Johannes Bertleff. Lucrarile au durat aproape doi ani de zile, iar acum Humanitasul de la Sibiu ofera un cafe-bar si mese de lectura, dupa investitii ce au depasit 300.000 de euro. Despre motivatia deschiderii unui concept-store in fosta Capitala Culturala Europeana, povesteste Lidia Bodea, directorul general al Humanitas: "Tentatia de a repune in circulatia culturala a orasului Sibiu un spatiu neutilizat al unei cladiri centrale din secolul al XIX-lea a fost hotaratoare. In plus, locul are o configuratie unica: un spatiu de 300 de metri patrati articulat cu cateva zeci de bolti."
Si, daca ne uitam si in ograda liderului de piata, Diverta, care si-a adaugat la centura un nume foarte important din piata, Librariile Noi, si care investeste serios pe partea de carte (Diverta are in portofoliu si divizia media), ne putem da seama ca pe o piata concurentiala nu este de ajuns sa vii cu ceva inedit, asa cum au facut cei de la Carturesti, ci trebuie sa te si mentii acolo. Nimeni nu-i poate impiedica pe ceilalti sa se alinieze la tendintele pe care tu le-ai impus, iar businessul e business, deci cifrele primeaza in fata sentimentelor. "Noua ne-ar fi placut sa se copieze atitudinea noastra, nu neaparat mobilierul sau conceptul de magazin. Si am fi preferat, bineinteles, alte domenii de activitate." Lesne de inteles de ce...

Cartierul general
Dar asta nu inseamna ca boardul Carturesti se grabeste sa deschida un supermarket cu rafturi de carti dintr-o parte in alta a magazinului, cu gresie pe jos si parcare subterana. Se rezuma doar la un spatiu mai mare. "Cat mai mare cu putinta, sa fie indeajuns de incapator pentru toate ideile si proiectele noastre."
Pe hartie au proiecte si pentru 2.000 de metri, si pentru 20.000 (asa chiar ar deveni satul cu carti pe care si-l doreau). "Ideea principala este sa oferim oamenilor, pentru banii lor, nu doar calitatea produsului, ci si calitate pentru timpul lor liber. Mi se pare mult mai important in ziua de azi, indiferent de profilul magazinului."
Si aici putem nota cateva idei bune, "imprastiate" poate fara chibzuinta de Serban: "un restaurant destept ar fi acela unde ai putea sa inveti cate ceva despre ingredientele pe care le folosesc ei sau la ce sunt bune proteinele pe care le mananci; un magazin de electrocasnice destept ar fi acela unde ai putea sa faci si poze cu un aparat de fotografiat inainte sa-l cumperi, poate sa si inveti sa-l folosesti la capacitate maxima. Sa poti sa testezi 10-15 aparate inainte sa alegi unul doar dupa ce citesti in reviste." Una dintre marile sale pasiuni este fotografia.  Daca revenim la o alta pasiune, amenajarea librariilor, trebuie insistat putin asupra "cartierului general" din Arthur Verona, o cladire din perioada interbelica, proprietatea familiei Sturdza. "A fost o intalnire fericita. Ei si-ar fi dorit un astfel de proiect inaintea unui sediu de banca sau de fast-food. In cele din urma a fost un dublu noroc pentru noi, deoarece arhitectul Serban Sturdza a fost de acord sa se ocupe de amenajarea spatiului."
A durat mai bine de doi ani de la momentul in care au inceput lucrarile si pana la deschiderea efectiva. "Un moment criminal din punct de vedere business, dar a meritat. Altfel nu ar fi fost ceea ce este astazi."

Limitele imaginatiei
Iar azi pare sa fie mai mult decat a fost saptamana trecuta. Mai bogata cu un eveniment, cu un vernisaj, cu o prezentare de carte sau una de arta fotografica.
La fel cum la inceputul lui 2000 propuneau carti, pe care se pare ca nimeni nu le mai citea atunci, ba chiar daca erai la liceu, deci intr-un mediu mult mai direct, riscai sa o incasezi daca erai vazut cu o carte in mana pe banca, acum propun evenimente culturale de toate soiurile. Serban spune ca cei 50 de ani de comunism ne-au invatat sa ne plangem. Si nimeni nu mai face nimic concret. "Evenimentele prin care iesim in strada sa facem fotografii, sa pictam, sau sa transformam o intreaga strada dintr-una normala, cu masini si praf, intr-una verde, desprinsa din alte timpuri, incearca sa ne dezvete de ce am invatat prost atunci."
Dar au fost si lucruri pozitive din perioada atat de blamata, de care ne-am lepadat ulterior. De exemplu, ei insisi au inceput intr-o perioada in care nimeni nu mai oferea carti drept cadouri. Iar acesta era unul dintre lucrurile bune din vremea comunismului; toata lumea s-ar fi bucurat atunci de o carte. Acum fac parte si ei din principalii contributori la redobandirea acestui obicei. Si chiar daca in ceea ce-i priveste timpul liber, tot mai putin, le-a mai redus si din orele de lectura, citesc foarte mult si acum. O fac pentru ca pasiunea pentru carti exista si inainte. De fapt, pasiunea pentru carte i-a impins spre afacerea de azi. Nicoleta colinda toate librariile Capitalei cu mult timp inainte de Carturesti, iar Serban a vandut carti si inainte. A avut si un mic anticariat, o experienta pe care o considera, pe buna dreptate, foarte constructiva. "La momentul acela puteam sa fac cu usurinta un top 1000, sau chiar 2000, al preferintelor cititorilor." In aceeasi perioada i-a cunoscut si pe actionarii librariilor Noi (Sala Dalles), care isi lansau la momentul acela businessul pe care astazi l-au vandut. "Eu am ales sa-mi termin studiile, o alta alegere proasta de business, pentru ca am riscat sa pierd trenul potrivit."

Amenintarea Diverta
Dar a prins un alt vagon, pe care acum nu prea poate sa-l descrie. Pana la urma e vorba despre carti, iar asta e clar pentru toata lumea.
"Cartile sunt pe primul loc la noi, pentru ca sunt cele mai folositoare... Prin carti poti sa cresti sau sa intelegi mai multe despre lume si despre tine. Acelasi lucru il face si muzica, si arta, si acesta e motivul pentru care cautam sa identificam cat mai multe activitati benefice." Nu este un lucru usor daca tinem cont de faptul ca acolo merg toate tipurile de oameni, personaje care vad lucruri diferite chiar si in Carturesti. "Este unul dintre motivele pentru care n-am insistat niciodata sa definim clar Carturestiul, pentru ca fiecare vede altceva aici. Il consideram un spatiu public. Simplu." Cei doi spun ca publicul lor este un actionar moral al organizatiei Carturesti. "Daca ne gandim la vechiul Bucuresti, cetatea nu era a unui om. Era a tuturor, pentru ca toti isi aduceau contributia la dezvoltarea ei. Ei bine, la fel am crescut si noi. Prin contributia fiecaruia. Carturestiul a exemplificat doar casa pentru sute de evenimente underground sau de arta fotografica, dar mai departe ei au facut totul." Acum, extinderea Carturesti in tara este o necesitate impusa nu numai de cerere, ci si de concurenta. "Noi cercetam empiric fiecare piata, si ne ducem acolo in functie de deschiderea pe care o intrezarim sau nu." Regulile sunt clare: un oras mai mare este mai bun decat unul mai mic; orasele centre universitare mai cautate decat cele fara un numar mare de studenti; iar un spatiu mai mare este mereu mai potrivit decat unul mic. Asta in conditiile in care pretul pe metrul patrat este rezonabil. De exemplu, in Iulius Mall au deschis pentru ca dezvoltatorul a fost la randul sau deschis. In plus, calitatea proiectului de la Cluj i-a atras. Chiar daca pare ca un loc, cum este Carturestiul, nu se potriveste foarte bine intr-un cadru "rece", asa cum este un mall, cei doi actionari sunt convinsi ca intr-un spatiu coerent, unde primeaza calitatea, isi pot amenaja fara niciun impediment librariile. In propriul lor stil. "Nu ne grabim foarte tare, insa vrem sa dezvoltam o retea mai puternica, pentru ca altfel ne mananca concurenta. Diverta ne-a pus gand rau, deci trebuie sa ne mentinem in zona de confort." Libraria Carturesti din Arthur Verona este acum foarte aproape de operatiunile pe care Diverta le desfasoara prin cele doua noi membre ale grupului: magazinul Eva de pe Magheru va deveni cea mai mare librarie Diverta, iar libraria Noi de la Sala Dalles este, din aprilie, parte a lantului de retail ce opereaza sub umbrela RTC. Diverta spune insa, prin vocea CEO-ului Dan Rosu, ca desi cele doua branduri concureaza pe aceeasi piata de carte aflata in plina expansiune, raman doua concepte diferite. Revenind la cei doi parteneri, ei si-au deschis usile si catre eventualii investitori. Si au deschis destule usi, pentru ca au fost destui interesati. "Unii si-au manifestat interesul sa ne achizitioneze in totalitate, insa pe noi ne-ar interesa mai mult un aport pentru crestere; fara sa stricam valoarea brandului." Carturestiul are acum sase librarii, alte trei vor fi deschise anul acesta, un depozit central si propria distributie de carte. Deci un business complet, care ar trebui sa-i tina oarecum la adapost de amenintarea concurentei. "Daca cineva ar vrea sa obtina exclusivitate pentru cateva lucrari, ar putea sa o faca printr-o negociere agresiva, de genul marilor lanturi comerciale, insa ar fi vorba acolo doar de lucrari de mana a doua." Cert este ca lupta e deschisa. "Pana la urma publicul va decide. Vom vedea ce se va intampla."

Carturesti

Cu sase librarii, doua in Capitala si restul in tara, Carturesti pregateste anul acesta inaugurarea altor trei locatii: Sibiu, Suceava si Bucuresti. Ultima va opera din curtea Muzeului Taranului Roman, probabil un alt spatiu pretendent la titlul de "cea mai frumoasa librarie din Romania."
Cei doi actionari spun ca dezvoltarea nu mai este "comandata" acum doar de cerere, ci si de presiunea concurentei. Diverta opereaza acum doua librarii foarte apropiate de spatiul lor din Arthur Verona. In plus, spatiul din Sala Dalles, si anume Libraria Noi, parte a Grupului Diverta, este si el un concept-store, deci teoretic vizeaza aceiasi clienti.
Cifrele Carturesti estimeaza vanzari de 5 mil. euro pentru 2008, o crestere de la 3,7 mil. euro anul trecut, o marja a profitului de 3% (150.000 de euro), si o valoare totala a grupului de peste 20 de mil. euro, in cazul unei eventuale vanzari.

Diverta

Top dog-ul pietei de carte din Romania, Diverta, nu avea pana de curand nicio librarie propriu-zisa in portofoliu, ci doar magazine. Asta pentru ca Diverta aduna sub acelasi acoperis si produse de papetarie, birotica sau IT, nu numai carti.
Insa situatia s-a schimbat si aici, pentru ca lantul de magazine, parte a grupului RTC, detinut de omul de afaceri Octavian Radu, a achizitionat, in aprilie, atat magazinul Eva, cat si pachetul majoritar de actiuni al Grupului Noi. Razvan Safta si Ovidiu Morar, fostii actionari ai celui mai important importator de carte din Romania (Noi), cu un rulaj cumulat de aproape 4 mil. de euro in 2007, si-au pastrat fotoliile din management.
"Vom pastra si brandul si conceptul. Prin aceasta achizitie, cota Grupului RTC pe piata de carte va atinge probabil 25-30%", a spus Octavian Radu, presedintele RTC. Grupul are in portofoliu branduri precum RTC, Diverta si TCE. Pe zona de carte, Diverta a realizat, in 2007, un rulaj de 12 mil. euro; in 2008 se asteapta o crestere de 25%.

Humanitas

Cifra de afaceri a grupului Humanitas a fost, in 2007, de 10 milioane de euro, iar pentru 2008 vanzarile celui de-al doilea jucator din piata vor depasi 11,5 milioane de euro. Este vorba de cifrele totale ale Editurii Humanitas.
Humanitas detine in portofoliu 17 librarii, 3 in Bucuresti si 14 in tara, cu o ultima locatie ce se anunta deja printre cele mai frumoase librarii din Romania. Libraria-concept de la Sibiu, din subsolul unei cladiri neoclasice din secolul al XIX-lea se intinde pe 300 de metri patrati. Spatiul a fost pus la dispozitie de catre Mitropolia Ardealului si a fost amenajat, ca si celelalte librarii Humanitas, de catre arhitectul Johannes Bertleff. Lucrarile au durat aproape doi ani de zile, iar investitiile totale au depasit 300.000 de euro.

Cum se "fac" cartile in lumea cartilor?
Din punctul de vedere al editurilor, o carte poate ajunge pe break even daca este tiparita in minimum 1.000-1.500 de exemplare. De aceea, unele edituri lanseaza 100 de bestseller-uri, plus alte zece carti adresate unui numar mult mai restrans de clienti, de regula carti foarte pretioase, ce se vand greu, pentru a-si pastra valoarea brandului.

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Am mai scris despre:
Afacerea,
Carturesti
/lideri/afacerea-carturesti-4074246
4074246
comments powered by Disqus
ZF.ro
Cea mai mare AMENINŢARE la firmelor din România. Multe companii habar nu au că se întâmplă asta Cea mai mare AMENINŢARE la firmelor din România. Multe companii habar nu au că se întâmplă asta
Este oficial: Cum puteţi lua 10.000 de euro de la stat pentru a vă schimba maşina. Mii de şoferi se pregătesc să depună actele. Ce trebuie să faceţi pentru a primi banii
ProMotor.ro
MAŞINILE SECOND-HAND de care trebuie SĂ TE FEREŞTI! Să nu cumperi niciodată aceste modele, oricât de atrăgătoare par să fie! MAŞINILE SECOND-HAND de care trebuie SĂ TE FEREŞTI! Să nu cumperi niciodată aceste modele, oricât de atrăgătoare par să fie!
Camionetă oprită la frontiera României. MOMENTUL în care poliţiştii deschid ascunzătoarea secretă - VIDEO
Ai luat o amendă? Uite ÎN CÂT TIMP SCAPI DE EA dacă nu o plăteşti!
Descopera.ro
Reanalizarea unui artefact celebru ELUCIDEAZĂ unul dintre marele mistere ale lumii antice. „A fost un mare REGE” Reanalizarea unui artefact celebru ELUCIDEAZĂ unul dintre marele mistere ale lumii antice. „A fost un mare REGE”
DOCUMENTUL care scoate la iveală detalii SCANDALOASE despre „marele rege” Carol I. De ce a vrut să ABDICE şi de ce nu voia ca Ferdinand să ajungă rege. „Dumnezeu l-a iertat şi nu a apucat să îl pună în practică”
MICUŢA ţară care a CONTROLAT Rusia timp de ani buni. Armata ei folosea o TEHNICĂ extrem de neobişnuită. „Îi loveau mereu din scurt în punctele lor cele mai SLABE”
Go4it.ro
În timp ce HUAWEI este acuzat de spionaj, GOOGLE este suspectat că a colectat date ale utilizatorilor încălcând GDPR. AMENDA va fi usturătoare În timp ce HUAWEI este acuzat de spionaj, GOOGLE este suspectat că a colectat date ale utilizatorilor încălcând GDPR. AMENDA va fi usturătoare
HUAWEI a lansat ASTĂZI un telefon la fel de bun ca P30, dar cu preţul redus LA JUMĂTATE
Telefonul momentului în teste! Cât de performant e HUAWEI P30 Pro. Are cea mai bună cameră de pe piaţă?
Csid.ro
Cât de stropite sunt roşiile româneşti din pieţe? Cât de stropite sunt roşiile româneşti din pieţe?
Dr. Mihaela Bilic: cum slăbeşti simplu şi ieftin 30 de kilograme VIDEO MARIUS TUCĂ SHOW
Horoscopul lunii mai 2019: se anunţă câştiguri financiare mari şi proiecte noi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.