„Ce părere aveţi voi?”, „Cum faceţi voi?”, „Care sunt soluţiile pe care le vedeţi?” sunt întrebări standard care intervin în discuţii în care angajaţi ai companiilor din diverse pieţe dezbat subiecte de pe agenda de lucru.

Ţara noastră nu mai este de mult „ruda săracă”, ci a ajuns, pe hărţile unor multinaţionale, un veritabil reper, ocupând poziţii fruntaşe la diverse capitole. Profitul, vânzările, inovaţiile, modelele de lucru sau centrele de excelenţă, nivelul de pregătire şi ambiţia angajaţilor din România sunt puncte forte pentru unele dintre filialele locale ale multinaţionalelor. Cum a ajuns ţara noastră benchmark, care sunt atuurile şi ce avem de câştigat?

Sunt frigiderele sau rafturile încărcate „ochi”? Promoţiile de derulează conform planului? Este vreun eveniment care ar putea aglomera traficul pe traseul de vizită? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care şi le pun cei care se ocupă de organizarea traseelor de vizită pentru delegaţii internaţionale. Şi nu vorbim de demnitari, ci de multinaţionale. Pentru că deşi România nu a inventat roata, are un cuvânt tot mai greu de spus în... „stilizarea spiţelor”. Iar unele dintre filialele locale ale multinaţionalelor sunt exemple pentru surorile din alte pieţe.

Deşi pentru dezvoltarea capitalismului în ţara noastră am tras cu ochiul la ce fac alţii, uneori conceptele şi practicile au fost rafinate, iar acum românii sunt cei care oferă exemple altora. Privită ca un El Dorado în urmă cu câteva decenii, multinaţionalele au descoperit că pot face business şi profit pe plan local. Cu cât şi-au făcut curaj mai devreme, cu atât mai mult au avut de câştigat – profit, cotă de piaţă, angajaţi „flămânzi”, superambiţioţi, care au crescut afacerile.

Pe de altă parte, şi România a avut de câştigat la multe capitole. Banii investiţi pe plan local au pus în mişcare economia; sistemele de lucru, modelele, regulile şi mentalităţile pe care le-au adus şi pus în practică pe plan local au adus multe plusuri. În 2023, soldul investiţiilor străine directe din PIB era de 36,4%, conform datelor BNR, iar 48,5% din profiturile multinaţionalelor au fost reinvestite pe plan local. Mai mult, şi angajaţii acestora sunt mai productivi.

Cristian Popa, CFA, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, puncta într-o opinie publicată în ZF că „un angajat dintr-o companie susţinută de investiţii străine a produs aproximativ cât doi angajaţi dintr-o firmă fără capital străin. O parte din explicaţie constă în faptul că firmele ISD valorifică economiile de scară, beneficiază de acces superior la capital, tehnologii avansate, practici de management mai eficiente şi pieţe externe, toate acestea traducându-se într-un final într-o productivitate mai mare. Nu întâmplător, companiile ISD plătesc salarii notabil mai mari, în medie, cu 80% (costuri salariale medii brute lunare de 9.500 lei faţă de 5.200 lei la non-ISD)”.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL