Reţeta prin care băieţii deştepţi continuă să se îmbogăţească şi în 2013

Autor: Carol Dan Postat la 13 mai 2013 1117 afişări

Cu aproape un an în urmă, în 20 iunie, Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii producătoare de electricitate din România şi izvorul nesecat - chiar pe timp de secetă - de energie ieftină şi multă pentru un grup restrâns de aleşi, intra în insolvenţă. “Şoc” şi “istorică” au fost cuvintele folosite atunci pentru a defini această decizie, prezentată presei ca fiind luată după RIGUROASE analize ale Consiliului de administraţie, care a motivat cererea adresată tribunalului prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor pe fondul unui “dezastru de management” şi al secetei din 2011.

Între timp, pare tot mai limpede că scopul intrării în insolvenţă a fost desfiinţarea contractelor directe de vânzare a energiei către mai multe companii, denumite de preşedintele Traian Băsescu “băieţi deştepţi”. La un an de la acel moment, “băieţii deştepţi” nu numai că nu au dispărut, ci o duc chiar bine. O spun chiar ei.

"Nu a dispărut nimeni de pe piaţa energiei. Cu sau fără contracte cu Hidroelectrica, furnizorii privaţi au fost şi sunt în continuare participanţi activi pe piaţa de energie electrică din România. Furnizorii privaţi nu au plecat nicăieri, îşi văd în continuare de activitatea lor. În cazul nostru, dovadă stau cererile lunare de oferte de furnizare de energie electrică pe care le primim din partea potenţialilor clienţi“, spun reprezentanţii Energy Holding, cel mai titrat „băiat deştept“ din sectorul energetic romănesc, năşit de Bogdan Buzăianu, finul lui Dan Ioan Popescu, ministrul căruia îi este atribuită paternitatea acestui mod de a face afaceri.

Energy Holding face precizarea că acceptă încadrarea în sintagma „băieţi deştepţi“ doar dacă este folosită în sensul bun, iar nu „tendenţios“. Unde „bun“ înseamnă, potrivit companiei CEZ Trade România, a avea profit „neajutat“. „Toţi participanţii la orice piaţă concurenţială care au profit se pot considera băieţi deştepţi în sensul bun al cuvântului, cu condiţia ca acest profit să nu fi fost «ajutat». (...) Traderii numiţi «băieţi deştepţi» nu au plecat şi, prin urmare, nu au de unde să revină“, afirmă Ion Lungu, directorul general al CEZ Trade, din grupul CEZ România.

Mecanismele pieţei

Preşedintele Băsescu a vorbit pentru prima dată despre „băieţii deştepţi“ din domeniul energetic în 2005, stimulat, potrivit propriilor declaraţii, de un „documentar“ cu privire la piaţa energiei. El a continuat să întreţină subiectul an de an, acompaniat de succesivii şi repetabilii miniştri ai economiei, până în 2011, când s-a confesat public: „Ca şef de stat, nu am reuşit să pun capăt poveştii «băieţilor deştepţi» din energie“. O neîmplinire pe care însă avocatul Remus Borza, reprezentant al Euro Insol, o va transforma, la mai puţin de un an de la mărturisirea preşedintelui, în evenimentul anului 2012. De la istorica expresie „băieţi deştepţi“ a preşedintelui Băsescu, toţi oficialii responsabili de soarta sectorului energetic românesc, implicit a Hidroelectrica, s-au plâns de contractele directe. Că nu sunt bune pentru economie, companie şi ţară, că limitează lichiditatea bursei de energie OPCOM - unde ar fi trebuit de fapt să vândă Hidroelectrica -, de imposibilitatea anulării acestor contracte, de pagubele, niciodată calculate, pe care denunţarea unilaterală a acordurilor le-ar produce în bugetul companiei de stat. Toţi afirmau că odată cu dispariţia acestor contracte sectorul energetic va deveni mai transparent, mai stabil şi mai predictibil, iar preţurile mai bune pentru toată lumea. Cu toate acestea, an de an, fiecare ministru al economiei le-a prelungit prin acte adiţionale. O reţetă larg răspăndită în originala economie de piaţă românească.

Potrivit analistului independent Jean Constantinescu, unele dintre argumentele în favoarea contractelor directe ale Hidroelectrica au fost reale la nivelul anului 2000, cănd Romănia abia deschidea piaţa de energie. Dar niciunul dintre aceste argumente nu justifică lipsa transparenţei din partea statului şi nici faptul că acordurile directe au fost încheiate pe perioade de pănă la 10 ani „fără marje reale de renegociere a preţului şi cantităţilor“. Constantinescu spune că, totuşi, pe lângă efectele negative produse de aceste „anomalii“, există şi efecte pozitive. „Un mare număr de oameni interesaţi, specialişti şi nespecialişti, s-au familiarizat cu mecanismele pieţei de energie electrică. A apărut o presiune publică fără precedent asupra decidenţilor în direcţia reformării guvernanţei companiilor de stat. Nu în ultimul rând, discuţia publică a demantelat schemele şi reţelele de extragere frauduloasă a rentelor din întreprinderile de stat, cu efect şi în alte sectoare“, consideră Constantinescu.

Nici transparentă, nici predictibilă

Cum arată piaţa de energie electrică la aproape un an de cănd aceste contracte au început să fie denunţate de Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica? „Noua lege a energiei a produs schimbări în industrie, însă nu putem spune că piaţa este mai transparentă şi mai predictibilă comparativ cu anii anteriori. Transparenţa nu este o condiţie necesară şi suficientă ca semnalele de preţ (lansate de producători) să fie cele corecte. În opinia noastră, cea mai mare problemă este lipsa de predictibilitate pe termen lung“, spun reprezentanţii Energy Holding. Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de CEZ Trade România. „Legea a influenţat întreaga piaţă de energie şi nu numai traderii. Putem aprecia că transparenţa şi predictibilitatea se  datorează cadrului de reglementare, în cazul nostru noul text legislativ şi reglementările secundare ce decurg din acesta, precum şi comportării tuturor participanţilor la piaţă, nu numai a traderilor. Din păcate, tot legea a influenţat negativ lichiditatea pieţei pe termen lung, astfel încât acum preţul energiei nu este predictibil“, potrivit lui Ion Lungu.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/reteta-prin-care-baietii-destepti-continua-sa-se-imbogateasca-si-in-2013-10872867
10872867
comments powered by Disqus
Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

Wargha Enayati a câştigat suficient de mulţi bani din imobiliare încât în 1995 să poată intra în domeniul său de expertiză, cel medical. A fondat astfel prima clinică privată din România, iar de atunci premierele s-au ţinut lanţ: primele abonamente medicale de pe piaţa locală, prima reţea de sănătate privată, prima clinică dedicată exclusiv femeilor, primele policlinici sociale şi multe altele.

vezi continuarea
ZF.ro
Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar român de malluri, ignoră pandemia şi pregăteşte o investiţie de 120 mil. euro Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar român de malluri, ignoră pandemia şi pregăteşte o investiţie de 120 mil. euro
Mediafax
Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive” Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive”
Minunea japoneză. Cum a reuşit Japonia să aibă un număr redus de cazuri şi decese cauzate de coronavirus fără să impună RESTRICŢII
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
PSD, reacţie la apelul lui Iohannis PSD, reacţie la apelul lui Iohannis
Apelul lui Iohannis către Parlament
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba  Fotbalul se joaca in zece... COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba Fotbalul se joaca in zece...
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.