Miliardari fără intenţie

Autor: Roxana Petrescu Postat la 06 septembrie 2021 19922 afişări

Pe 31 august, Databricks, o companie din San Francisco specializată în gestionarea volumelor mari de date şi a inteligenţei artificiale, a strâns 1,6 miliarde de dolari într-o nouă rundă de finanţare, sumă care evaluează toată firma la 38 de miliarde de dolari. În spatele Databricks sunt însă doi profesori români, Ion Stoica (56 de ani) şi Matei Zaharia (36 de ani), ambii deveniţi miliardari aproape fără intenţie. Aceasta este povestea lor şi a unuia dintre cele mai uimitoare start-up-uri din tehnologia globală.

Databricks, compania de date şi inteligenţă artificială, anunţă finalizarea unui runde de investiţii de 1,6 miliarde de dolaricare va accelera inovarea şi ritmul de adoptare al tehnologiei de tip data lakehouse, în contextul în care popularitatea arhitecturii care se bazează pe date continuă să crească într-un ritm rapid“, se arată într-un anunţ al Databricks, de pe 31 august. Sesiunea de finanţare a fost organizată de Counterpoint Global (Morgan Stanley) şi plasează Databricks la o valoare de piaţă de 38 de miliarde de dolari. Mai departe, toţi greii financiari au venit să pună umărul la accelerarea Databricks, de la colosul BlackRock, până la Franklin Templeton, fondurile gestionate de Andreessen Horowitz sau Microsoft.

În linii mari, Databricks, compania lansată în 2013, permite gestionarea volumelor mari de date prin aşa-numita arhitectură lakehouse. Inovaţia le permite utilizatorilor să aibă la un loc tot confortul din tehnologia lake data, prin care pot fi înmagazinate volume spectaculoase de date nestructurate, cu informaţiile filtrate din depozitele de date (data warehouses). Utilizatorii hrănesc cu date aplicaţia, iar inteligenţa artificială livrează soluţii de business viabile. Această cuplare revoluţionară, de date cu inteligenţa artificială, este accesată acum de 5.000 de clienţi la nivel global şi a generat anul trecut venituri de 275 de milioane de dolari pentru Databricks. Anul acesta, încasările ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari, potrivit estimărilor Forbes.

În spatele Databricks sunt şapte oameni, dintre care doi sunt români, iar povestea lor este la fel de uimitoare ca produsul în sine.


Cine este Ion Stoica, cofondator Databricks

Are 56 de ani, este cofondator Databricks şi preşedinte executiv al Consiliului de Administraţie. Este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, cu un master la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor. În 1996 pleacă în SUA pentru un doctorat la Universitatea Carnegie Mellon, din Pittsburgh, Pennsylvania. În prezent, Stoica este profesor în cadrul Universităţii Berkeley din California şi conduce RISELab, laboratorul de informatică al instituţiei. Stoica are la activ trei companii, Convivia Networks (2006), Databricks (2013) şi Anysclae (2019).


Ion Stoica, 56 de ani, este cofondator Databricks şi preşedinte executiv al Consiliului de Administraţie. Stoica este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, cu un master la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor. În 1996 pleacă în SUA pentru un doctorat la Universitatea Carnegie Mellon, din Pittsburgh, Pennsylvania. În prezent, Stoica este profesor în cadrul Universităţii Berkeley din California şi conduce RISELab, laboratorul de informatică al instituţiei. Stoica are la activ trei companii, Convivia Networks (2006), Databricks (2013) şi Anyscale (2019).

Matei Zaharia, 36 de ani, chief technologist la Databricks, este acum profesor-asistent în computer science în cadrul Universităţii Stanford, după ce anterior a deţinut aceeaşi funcţie în cadrul Universităţii Berkeley. La 24 de ani, Zaharia, alături de Ali Ghodsi, actualul CEO şi cofondator al Databricks, erau implicaţi în realizarea Spark Apache, un instrument software utilizat pentru procesarea volumelor mari de date. Lucrul începuse alături de o echipă de la Berkeley din 2009, potrivit informaţiilor de pe site-ul Databricks.

“Am început Apache Spark în 2009, în timpul doctoratului meu la Berkeley. Azi, Spark este cel mai dezvoltat proiect open-source din gestionarea volumelor mari de date. Ce este revoluţionar la Spark este faptul că este singura platformă software care combină datele cu inteligenţa artificială. Folosind Spark, poţi face transformări cu volume mari de date şi analize pe care poţi aplica ulterior inteligenţa artificială. La final, acest lucru este foarte important pentru realizarea produselor care implică inteligenţă artificială în contextul în care valoarea acestora este dată de valoarea datelor introduse.  Când ai o aplicaţie care ţi le pune pe amândouă la un loc poţi construi produse de mare valoare“, explică Zaharia, într-o intervenţie pe site-ul Databricks. Printre utilizatorii Spark se numără Netflix, Yahoo, eBay, Pinteresat sau AirBnb.

“Grupul nostru a fost printre primele care a încercat să faciliteze lucrul cu volume mari de date pentru cei ale căror priorităţi nu erau dezvoltarea de softuri“, spune Zaharia, citat de Fobes. Spark s-a dovedit a fi un succes, stabilind în 2014 un record la nivel mondial pentru viteza de sortare a datelor. Cei doi, Zaharia şi Ali Ghodsi, s-au bucurat atât de mult de succesul obţinut, încât au permis utilizarea codului în mod gratuit.

În cadrul unor întâlniri însă, pe la începutul lui 2012, un grup de şapte academicieni au pus bazele Databricks, pornind de la această idee, de a simplifica lucrul cu volume impresionante de date.

“Sfaturile antreprenoriale au venit de la coordonatorii lucrării de doctorat a lui Zaharia, Scott Shenker şi Ion Stoica, doi academicieni extrem de respectaţi“, mai scrie Forbes.

De aici a început totul, cu Stoica în funcţia de CEO al noii companii şi Zaharia în rolul de chief technologist.


Cine este Matei Zaharia, chief technologist la Databricks

Matei Zaharia, 36 de ani, chief technologist la Databricks, este acum proefesor-asistent în Computer Science în cadrul Universităţii Stanford, după ce anterior a deţinut aceeaşi funcţie în cadrul Universităţii Berkeley. La 24 de ani, Zaharia, alături de Ali Ghodsi, actualul CEO şi cofondator al Databricks, lansau Apache Spark, un instrument software utilizat pentru procesarea volumelor mari de date. De aici a pornit Databricks.


În 2014, Databricks avea practic venituri zero, dar o injecţie de 33 de milioane de dolari de la fondul de investiţii Andreessen Horowitz avea să ducă firma la o valoare de piaţă de 250 de milioane de dolari, la numai 13 luni de la înfiinţarea acesteia.

“Anticipând creşterea accelerată, Databricks şi-a mutat sediul din biroul său modest din Berkeley la etajul 13 al unui zgârie-nori din San Francisco. Echipei nici nu i-a păsat numărul asociat ghinionului“, mai scrie Forbes.

În 2016, vânzările au ajuns la 12 milioane de dolari, iar în februarie, anul acesta, compania a reuşit să ridice 1 miliard de dolari de pe pieţe, devenind unul dintre cele mai valoroase start-up-uri la nivel global, cele mai mari companii din lume devenind clienţii Databricks.

Rezultatul este cu atât mai uimitor cu cât fondatorii erau atât de implicaţi în munca lor academică încât nici nu îşi doreau neapărat să lanseze o companie şi nici măcar să ceară bani pentru tehnologia lor.

“Eram un grup de hipioţi de la Berkeley care voiau să schimbe lumea“, spune acum Ghodsi, CEO-ul Databricks. “Le spuneam clienţilor să folosească softul gratuit, iar ei ne spuneau nu, în niciun caz, trebuie să luaţi un milion de dolari.“

După o nouă rundă de finanţare, cea din august, Databricks se pregăteşte acum de listarea la bursă.

“Este pe cale de a ajunge la venituri de 1 miliard de dolari anul viitor. La final, estimarea pentru o valoare viitoare de 100 de miliarde de dolari nu este exclusă şi chiar şi aceasta s-ar putea dovedi conservatoare. Este matematică pură: inteligenţa artificială este deja o piaţă de un trilion de dolari şi este mai mult ca sigur că aceasta va creşte“, mai spun reprezentanţii Databricks, citaţi de Forbes.

Ion Stoica şi Matei Zaharia deţin între 5% şi 6% din Databricks. În contextul în care compania a fost evaluată de 38 de miliarde de dolari, cei doi tocmai au devenit cei mai proaspeţi miliardari români din IT.

Iar acumularea de-abia acum începe.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.