Liderii din banking privesc cu optimism viitorul, conştienţi însă de provocările care se conturează la orizont. Economia României ar putea să devină o economie activă, dezvoltată şi puternică, un element de stabilitate regională şi un partener de afaceri valoros; ţara are potenţial semnificativ şi va continua creşterea economică, fiind posibil chiar să recupereze decalajul faţă de vestul Europei şi să devină un adevărat campion regional puternic. Dar pentru a ajunge aici, este nevoie de mai mult curaj, încredere şi ambiţie de a reuşi.

Agilitatea, adaptarea rapidă la o lume în care viteza de schimbare este mai mare ca oricând, tehnologizarea accelerată pentru toate operaţiunile bancare, maturizarea din punctul de vedere al sofisticării ofertelor, deschiderea la noi abordări, capacitatea de a face faţă provocărilor sunt câteva caracteristici ale bankingului/bancherilor în viitor. Într-o lume volatilă, multipolară, aflată într-o „permacriză” prelungită dincolo de pandemie şi războaie, cu megatendinţe ce remodelează economia (precum digitalizare, instabilitate geopolitică, schimbări climatice, dezechilibre demografice sau polarizare socială), cu o concentrare tot mai mare pe securitate - alimentară, energetică sau financiară -, cert este că nici bankingul nu stă pe loc, ci se transformă mai rapid ca oricând, iar liderii din banking privesc cu optimism viitorul, conştienţi însă de provocările care se conturează la orizont. Sistemul bancar din România a rezistat furtunilor de tot felul, s-a adaptat la schimbări şi a învăţat din acestea, s-a modernizat, a schimbat stiluri, mentalităţi şi percepţii, devenind solid, rezilient, pregătit să facă faţă incertitudinilor, să navigheze către un viitor imprevizibil, să se adapteze în continuare şi să contribuie la un viitor mai bun, dau asigurări şefii de bănci mari. Ultimii ani au adus pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare, au fost ani dificili, plini de provocări, cu volatilitate a pieţelor financiare, cu accelerare a digitalizării, cu schimbări de paradigme, ani de adaptare şi reinventare, plini de lecţii, ani de decizii strategice legate de riscuri, ani de relaxare cantitativă, urmată apoi de înăsprirea politicilor monetare. Au fost ani care au testat rezilienţa unor businessuri şi până la urmă au fost ani de stres test pentru întreaga economie şi pentru sistemul bancar. Privind în viitor, cert este că nu vor lipsi provocările, dar nici oportunităţile, iar banca universală a viitorului ar trebui să fie o combinaţie între banca digitală şi banca tradiţională, axată pe servicii şi consultanţă cu rol mai complex, o bancă simplă, sigură şi sustenabilă, cu produse şi servicii bancare de calitate,  o bancă preponderent tehnologică, dar în care oamenii vor conta în continuare şi vor face diferenţa, consideră  liderii din banking. Următorii 10 ani în banking vor fi despre consiliere/consultanţă financiară (de calitate) sau nu vor fi deloc, anticipează liderii băncilor mari, vor fi despre hiper-personalizarea operaţiunilor pentru clienţii băncilor, vor fi despre planificare financiară pentru toate generaţiile şi pe toate liniile de business, de la retail la corporate, tehnologia urmând să permită crearea de servicii de consiliere şi planificare financiară şi la distanţă. Şi nu vom mai vorbi despre portofoliul de produse şi servicii, ci vom avea soluţii individualizate 100%, care se vor baza pe înţelegerea în profunzime a obiectivelor financiare şi de viaţă ale clientului.

Digitalizarea bankingului, ascensiunea companiilor fintech şi a tehnologiei blockchain, utilizarea din ce în ce mai frecventă a inteligenţei artificiale (AI) şi a machine learning (ML), soluţiile de tip chatbot şi robo-advisorii sunt câteva dintre elementele care vor influenţa şi schimba sectorul bancar la nivel internaţional. Şi importanţa reglementărilor rămâne în peisaj. Acest nou univers tehnologizat/digitalizat va face cu siguranţă securitatea cibernetică să devină şi mai critică, băncile trebuind să investească în măsuri de securitate robuste pentru a proteja datele clienţilor şi activele financiare, mai spun liderii din banking. Şi pe măsură ce digitalizarea în banking va avansa, vom asista şi la o schimbare a arhitecturii comerciale axată pe remodelarea reţelei bancare tradiţionale. Iar sucursalele băncilor tradiţionale, schimbate şi mai puţine, vor evolua pentru a deveni mai orientate spre consiliere şi servicii mai complexe.

Cu toată digitalizarea, automatizarea şi inteligenţa artificială, care aduc transformări dincolo de înţelegerea noastră actuală, cel mai critic aspect nu va fi legat de posibilităţile create de aceste inovaţii, ci mai degrabă de factorul uman, de modul în care ne putem adapta şi naviga în acest peisaj care evoluează rapid. Totodată, în condiţiile în care calitatea consultanţei va conta tot mai mult în banking, şi din acest punct de vedere formarea multidisciplinară a bancherilor va deveni şi mai importantă.

Astfel, tema capitalului uman va creşte în importanţă în următorii ani şi, cel mai probabil, competiţia pentru talente va rămâne acerbă, capacitatea băncilor de a crea o cultură corporativă centrată pe angajaţi urmând să fie cheia, recunosc liderii din băncile mari. În acest context, flexibilitatea şi munca la distanţă vor continua să fie o tendinţă importantă în banking. De asemenea, una dintre cele mai mari provocări şi oportunităţi, în acelaşi timp, nu doar pentru industria bancară, ci pentru toată economia, este tranziţia verde. În cele din urmă, băncile care vor fi capabile să se adapteze la cerinţele în schimbare ale clienţilor, la noile tendinţe şi la noile tehnologii vor fi cele care vor rezista în piaţă şi vor avea succes în această industrie în continuă evoluţie, adaugă şefii băncilor mari.

Procesul de consolidare a sistemului bancar va continua, rezultând la final o piaţă cu mai puţini jucători, însă mai puternici, ceea ce îi va permite să mobilizeze mai bine resursele pentru susţinerea intermedierii financiare în România, consideră bancherii. Pentru că rolul băncii a fost şi va rămâne acelaşi, de a finanţa economia, de a contribui la dezvoltarea economiei. În privinţa viitorului economiei României peste un deceniu, liderii băncilor mari cred că poate devenit o economie activă, dezvoltată şi puternică, un element de stabilitate regională şi un partener de afaceri valoros; ei spun că ţara are potenţial semnificativ şi va continua creşterea economică, fiind posibil să chiar să recupereze decalajul faţă de vestul Europei şi să devină un adevărat campion regional puternic, în condiţiile în care are mărimea critică, are potenţial şi resurse umane. Dar are nevoie de mai mult curaj, încredere şi ambiţie de a reuşi. Această perspectivă este susţinută şi de faptul că economia pare să se îndrepte treptat spre un model de creştere în care rolul investiţiilor va fi unul mult mai important.

România are atuuri pentru a-şi modela o traiectorie de dezvoltare conturată puternic în jurul ideii de valorificare a poziţiei sale geostrategice, ca stat membru al Uniunii Europene - statut care asigură accesul la resurse semnificative, şi ca element de stabilitate în regiune, mai spun bancherii. Iar mediul de business, completează liderii din bănci, poate şi trebuie să joace un rol vital în crearea unui viitor mai bun şi mai echitabil pentru toţi. Şi odată cu dezvoltarea infrastructurii, în următorul deceniu putem vedea chiar şi primele companii campioane regionale provenite din România. Există şi provocări mari în România, precum demografia, reforma administrativă sau infrastructura deficitară. Însă unii şefi din băncile mari speră ca până în 2033 România va avea un sistem de autostrăzi dezvoltat care să conecteze toate oraşele mari, euro va fi înlocuit deja leul ca monedă naţională, vom fi aderat în sfârşit la spaţiul Schengen şi România nu va mai fi subiect al procedurii de deficit bugetar excesiv impusă de Uniunea Europeană, Şi, în plus, România va fi depăşit perioadele de tulburări economice şi de războaie prin care trece lumea în prezent. Liderii din banking transmit generaţiei viitoare că în fiecare zi facem alegeri mai mici sau mari, prin care noi înşine modelăm viitorul acestei ţări şi fiecare decizie responsabilă pe care o facem este un pas mic, dar sigur către o Românie mai bună. Şi bancherii recomandă viitoarelor generaţii să se implice şi să schimbe lucrurile dacă vor să trăiască într-o Românie de care să fie mândri, aşa încât România să devină ţara dorită.

12 bancheri au răspuns provocării ZF de a-şi imagina cum va arăta sectorul şi business-ul pe care îl conduc peste zece ani:

» Cum vă pregătiţi pentru următorii zece ani?

»  Cum vedeţi evoluţia sectorului de activitate din care faceţi parte în următorii zece ani?

»  În final, cum va arăta România în următorii zece ani?

Mesaj pentru viitor de la bancherii României

Într-un exerciţiu de imaginaţie, în cadrul campaniei aniversare ZF 25 de ani, şefii celor mai mari bănci din România au răspuns la întrebări legate de cum va arăta banca pe care o conduc, sistemul bancar şi România în următorii zece ani, schiţând un „Message in a Bottle”, un mesaj pe care o nouă generaţie îl va citi şi după care se va ghida în următorul deceniu.

1. Horia Ciorcilă, preşedintele boardului şi unul dintre fondatorii Băncii Transilvania

„În esenţă, cred că băncile vor fi companii preponderent tehnologice, dar în care oamenii, calitatea şi experienţa vor continua să conteze şi să facă diferenţa. Bankingul se transformă repede şi reglementările, împreună cu schimbările geopolitice, pot modifica radical pieţele şi industria în sine. Pe lângă bankingul de zi cu zi, va câştiga teren tot mai mare consultanţa pentru investiţii şi intermedieri financiare. Următorii ani vor veni şi cu noi modele de business”, spune Horia Ciorcilă, preşedintele boardului şi unul dintre fondatorii Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România. Provocarea majoră pentru bănci, dar şi pentru clienţi, anticipează el, va fi adaptarea rapidă la o lume în care viteza de schimbare este mai mare ca oricând. Despre Banca Transilvania, fondatorul ei - care ştie banca încă de când era o idee, un vis, într-un grup de prieteni, acum 30 de ani - crede că va fi în viitor “o companie şi mai bună, care contribuie la prosperitatea românilor şi va fi unul dintre stâlpii pe care se sprijină dezvoltarea României. Ca şi până acum.”

2. Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania

Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, se declară optimist în ceea ce priveşte viitorul BT şi al României,  cu toate provocările pe care le vedem acum într-o lume tot mai volatilă şi multipolară. „România are, în opinia mea, perspective foarte bune, şi probabil că în următorii 10 ani va recupera în întregime decalajul faţă de vestul Europei. Pe de altă parte, avem şi provocări, cum ar fi demografia şi reforma administrativă.” De asemenea, el se declară optimist inclusiv în privinţa generaţiilor care vin, mai ales din prisma integrării bankingului şi a adopţiei ridicate a tehnologiei pentru viaţa de zi cu zi. “La BT, vom continua călătoria, vor fi aici pentru români şi România, pentru idei şi planuri noi.”

3. Sergiu Manea, CEO al BCR: „Bankingul nu înseamnă doar rezolvarea unor nevoi imediate şi îndatorare, ci înseamnă produse de economisire, de investiţii, asigurări, pensii private sau credite ipotecare verzi.”

Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare bancă din România, spune că sistemul bancar de astăzi nu este doar foarte diferit de cel de acum 10 ani, cât putem să fim siguri că ceea ce considerăm acum funcţionalităţi de top în banking va fi normă în următoarele 6-12 luni, pentru că face parte dintr-o industrie care este despre oameni, pentru oameni. „O industrie modelată de aşteptările noastre, care are legătură direct cu comportamentul nostru şi dinamica preferinţelor de consum. Care evoluează odată cu tehnologia şi ţine pasul cu schimbările sociale.” Până acum, transformarea digitală în domeniul bancar a ajutat la rezolvarea unor provocări din interacţiunea cu clientul, oferind acces la digital banking, open banking, aplicaţii bancare şi platforme pentru clienţi, astfel că vorbim astăzi despre servicii predictive şi experienţă personalizată prin analiza datelor. Avem regtech, care a dus la setarea cadrului legal de desfăşurare a activităţilor financiare, la sporirea securităţii cibernetice şi posibilitatea autentificării inteligente, explică el. Însă, pentru următorii 10 ani, şeful BCR anticipează că transformarea va ţine de hiperpersonalizare, de cele mai bune servicii de consiliere financiară şi de crearea unei experienţe de client care să fie sigură, uşoară, parte din viaţa de zi cu zi. „Spre exemplu, recuperarea cheltuielilor de grup din vacanţă sau chiar şi împărţirea unei facturi va fi posibilă instant. La fel cum nu vom mai vorbi despre portofoliul de produse şi servicii, ci vom avea soluţii individualizate 100%, care se vor baza pe înţelegerea în profunzime a obiectivelor financiare şi de viaţă ale clientului.” Sergiu Manea se declară convins că bankingul joacă un rol activ în economia longevităţii, în crearea de prosperitate şi facilitarea incluziunii, rol care va fi amplificat de tehnologie. Despre următorii 10 ani, şeful BCR consideră că „vor fi despre consiliere financiară sau nu vor fi deloc. Vor fi despre planificare financiară pentru toate generaţiile şi pe toate liniile de business, de la retail la corporate. Vor fi despre înţelegerea modului în care educaţia financiară şi antreprenorială, dar şi investiţiile strategice şi inovaţia pot influenţa pozitiv PIB-ul naţional şi pot duce la dezvoltarea rezilienţei financiare de ţară. Vor fi despre înţelegerea schimbării lanţurilor industriale. Dar şi despre impactul demografic - de la educaţie continuă şi schimbarea structurii joburilor, de la investiţii în resursa umană pentru recalificare şi specializare până la globalizarea forţei de muncă şi la posibilitatea de a lucra doar pe proiecte. De la investiţii care încurajează sectoarele cu avantaj competitiv pentru viitoarele cicluri economice la înţelegerea oportunităţii de a extinde durata carierelor profesionale şi de a integra generaţii diferite la locul de muncă. Iar toate acestea vor fi însoţite de o mai bună înţelegere a economiei sociale şi a modului în care putem să facem alegeri financiare care ne fac bine. Prin perspectiva pe termen lung, gestionarea veniturilor şi diversificarea surselor de finanţare.” Unităţile BCR, completează liderul băncii, trec printr-un

proces de transformare şi devin huburi pentru servicii financiare inteligente, tocmai pentru că digitalizarea facilitează un dialog financiar personalizat cu clienţii, adaptat pe venitul, stilul şi obiectivele de viaţă. Iar tehnologia va permite crearea unor servicii de consiliere şi planificare financiară la distanţă. „Bankingul nu înseamnă doar rezolvarea unor nevoi imediate şi îndatorare, ci înseamnă produse de economisire, de investiţii, asigurări, pensii private sau credite ipotecare verzi.” Bankingul nu stă pe loc. Iar o bancă evoluează cu şi prin fiecare client, adaugă Sergiu Manea, explicând că povestea BCR despre transformare şi inovaţie s-a consolidat în ultimii cinci ani, de la momentul lansării George – primul produs FinTech operaţionalizat de o bancă din România. „Realist, acum 5-7 ani, ne-ar fi fost greu să credem că putem să avem o relaţie personală cu banca. Ne-ar fi fost greu să credem că vom avea cele mai importante servicii bancare accesibile direct de pe telefon. De fapt, ne-ar fi fost absolut imposibil să ne imaginăm că nu vom mai avea de semnat contracte, cu multe pagini de termeni şi condiţii, pentru a ne deschide un cont curent sau pentru a accesa un credit. Dar ce s-a întâmplat în aceşti cinci ani? Lumea întreagă a trecut printr-un proces de digitalizare accelerat. Astăzi avem peste 1,8 milioane de utilizatori activi. Durează 5 minute să accesezi o asigurare, 7 minute ca să aderi la Fondul de Pensii Facultative Pilon III şi aproximativ 15 minute ca să accesezi un credit ipotecar. În acelaşi timp, 99% dintre conturile de economii, peste 76% dintre depozite şi 66% din totalul rambursărilor anticipate se întâmplă pe flux 100% digital, în George.”

4. Maria Rousseva, director general al BRD: România are toate datele ca să devină o putere economică regională.

Legat de viitorul băncii în următorul deceniu, Maria Rousseva, director general al BRD, a treia bancă mare din România, spune că zece ani este o perioadă destul de lungă, dar dă asigurări că banca românească cu capital francez va urmări consecvent planurile pe care le are acum şi care privesc o tehnologizare accelerată pentru toate procesele care au legătură atât cu distribuţia de produse şi servicii, cât şi cu operaţiunile back-office. „Ne uităm cu atenţie la nevoile clientelei, la contextul socio-economic, de mentalităţi, la principalele evoluţii reglementare pentru ca să putem obţine un rezultat cât mai apropiat de ceea ce se aşteaptă. De asemenea, ne străduim să răspundem uneia dintre cele mai mari provocări şi oportunităţi, în acelaşi timp, nu doar pentru industria bancară, ci pentru toată economia – tranziţia verde.” În privinţa evoluţiei sectorului bancar în viitor, directorul general al BRD aminteşte că deja vedem cum tehnologia începe să răspundă unora dintre cele mai importante întrebări pe care o bancă le are: ce preferinţe au clienţii, cum folosesc ei serviciile şi produsele bancare, ce şi-ar dori pe viitor. Iar această tendinţă se va intensifica în următorii ani, pe măsură ce şi tehnologia va evolua, anticipează ea. Pe de altă parte, adaugă Maria Rousseva, relaţia cu clienţii va trece într-o zonă în care calitatea consultanţei va conta tot mai mult, şi din acest punct de vedere formarea multidisciplinară a oamenilor va deveni încă şi mai importantă. Totodată, în ceea ce priveşte piaţa bancară în general, probabil procesul de consolidare va continua, rezultând la final o piaţă cu mai puţini jucători, însă mai puternici. Încercând să anticipeze cum va arăta România în următorii zece ani, directorul general al BRD spune că „România are toate datele ca să devină o putere economică regională. Are mărimea critică, are potenţial şi resurse umane. Aş spune însă că are nevoie de mai multă cutezanţă şi ambiţie de a reuşi, şi trebuie să creadă mai mult în ea însăşi. Dacă toate aceste lucruri se întâmplă, vom vedea o ţară care va profita de pe urma atuurilor sale majore: IT-ul, industria auto, agricultura şi biodiversitatea. Coroborat cu dezvoltarea infrastructurii, în zece ani sper că vom vedea primele companii – campioane regionale provenite din România”.

5.Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank: “Dacă vreţi să trăiţi într-o Românie de care să fiţi mândri, alegeţi să vă implicaţi şi să schimbaţi lucrurile aşa încât să devină ţara pe care v-o doriţi.”

În ceea ce priveşte CEC Bank, instituţia de credit va continua să finanţeze economia şi să ajute antreprenorii şi România să se dezvolte, va continua investiţiile în modernizare, procesul de digitalizare şi extinderea ofertei de servicii disponibile online, fără drumuri la bancă, după cum spune Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank, care are a urcat surprinzător în acest an pe locul 4 în topul băncilor mari, de pe poziţia 6 în 2022. „Continuăm, de asemenea, Programul de Transformare început deja de câţiva ani, cu accent pe diversificarea serviciilor pentru clienţi, prin adoptarea de metode şi tehnologii moderne. În acelaşi timp, ne ducem mai departe planurile de creştere sustenabilă, de atragere de resurse şi capital pentru a finanţa economia românească şi ne vom încuraja clienţii să facă economii. Până la urmă bunăstarea unei societăţi ţine foarte mult de gradul de educaţie financiară şi antreprenorială al oamenilor şi al companiilor, educaţie la care şi noi, ca bancă, avem o contributie esenţială.” În privinţa evoluţiei bankingului, adaugă Bogdan Neacşu, aşa cum observăm deja prin mişcările din piaţă, vom asista la o consolidare din ce în ce mai puternică a sistemului financiar-bancar, atât în România, cât şi la nivel regional şi european. Şeful CEC Bank se aşteaptă şi ca nivelul de calitate al produselor şi serviciilor să crească pe măsura evoluţiei nevoilor clienţilor, a simplificării şi a dezvoltării tehnologiei pe de o parte şi a creşterii gradului de complexitate pe zona de consultanţă pe altă parte. „Vom avea şi pe viitor un rol activ în creşterea gradului de incluziune financiară din România, prin consiliere şi acces la servicii bancare, prin intermediul celei mai extinse reţele teritoriale, ca parte dintr-un sistem financiar-bancar mai sănătos, mai incluziv. Un aspect îmbucurător în acest sens este acela că gradul de accesibilitate a persoanelor fizice la produse bancare a urcat de la 50% în perioada 2008-2009 până la aproape 70% în prezent. Consider că acest trend va continua în următorii ani.” În opinia lui Bogdan Neacşu, banca universală a viitorului ar trebui să fie o combinaţie între banca digitală si banca tradiţională, axată pe servicii şi consultanţă cu rol mai complex. Banca viitorului trebuie să fie simplă, sigură şi sustenabilă.  Vorbind despre sustenabilitate, el spune că rolul băncilor va rămâne cel puţin la fel de important, pentru că sistemul financiar-bancar va direcţiona în continuare fondurile în economie către proiecte de dezvoltare durabilă. Despre cum va arăta România în următorii 10 ani, şeful CEC Bank îşi exprimă în primul rând speranţa ca România şi ţările din jur să fi depăşit perioadele de tulburări economice şi de războaie prin care trece lumea în prezent. Iar mesajul şefului CEC Bank către noua generaţie este: “Dacă vreţi să trăiţi într-o Românie de care să fiţi mândri, alegeţi să vă implicaţi şi să schimbaţi lucrurile aşa încât să devină ţara pe care v-o doriţi”.

6. Alina Rus, vicepreşedinte & CFO la Raiffeisen Bank

Alina Rus, vicepreşedinte & CFO la Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă din România, spune că de cele mai multe ori, ne facem planuri pentru următorii 3-5 ani, pentru că este important să ştim unde vrem să ajungem, care este obiectivul nostru pe termen lung, însă nimeni nu ştie ce se va întâmpla în următorii 10 ani, pregătirea pentru următorul deceniu făcând necesară cultivarea unei trăsături esenţiale: adaptabilitatea. „Cât despre cum ne pregătim pentru ce ar putea să se întâmple în următorii 10 ani, aş face o paralelă cu o altă dimensiune de bază a vieţii noastre, a societăţii, respectiv educaţia copiilor, cei care peste 10 ani vor trebui să facă faţă unor provocări cu totul noi faţă de ceea ce caracterizează prezentul sau orizontul de timp previzibil. Ca şi în cazul educaţiei, ne pregătim pentru viitor cultivând o trăsătură esenţială, adaptabilitatea. Este important să ne dezvoltăm această caracteristică, atât la nivel personal, mental, cât şi în ceea ce priveşte cultura organizaţiei, care trebuie să fie agilă şi să permită încorporarea promptă a noilor tendinţe şi un răspuns rapid în faţa provocărilor ce apar în industria noastră, fie că vorbim de tehnologii sau de factori de risc noi.” Legat de evoluţia sectorului bancar în perspectivă, vicepreşedintele Raiffeisen Bank susţine că, vom asista, cu siguranţă la o transformare radicală a sectorului bancar, cu o tendinţă generală de accelerare a digitalizării, generată de dorinţa clienţilor de a avea acces la o experienţă personalizată şi facilă în relaţia cu banca. Rolul băncii însă rămâne acelaşi, adaugă ea, „de a contribui constant la dezvoltarea economiei, prin produse financiare şi, mai ales, servicii de calitate, ce fac viaţa mai uşoară clientului în fiecare zi, fie că vorbim de persoane fizice, fie că vorbim de companii”.

„Cuvântul-cheie pentru un bancher rămâne «încrederea», aşadar, cred cu tărie că indiferent cum va arăta industria bancară peste 10 ani, ne vom ghida după acelaşi principiu – dorinţa de a clădi o relaţie bazată pe încredere alături de clienţii noştri. Am încredere că sistemul bancar din România este unul solid, rezilient, pregătit să facă faţă tuturor incertitudinilor şi să se adapteze nevoilor economiei româneşti.”

Principiul fundamental pe care trebuie să desenăm orice plan pe termen lung este cel al sustenabilităţii, mai spune Alina Rus. „Contribuim continuu la dezvoltarea societăţii, dar este nevoie de efort, răbdare şi încredere că împreună putem să construim un viitor mai bun pentru noi toţi. Investiţiile pe care le facem azi poate nu sunt atât de vizibile generaţiei actuale, dar sunt esenţiale pentru ca peste 10 ani să trăim într-un mediu mai bun. Acesta este mesajul meu pentru generaţia viitoare – în fiecare zi facem alegeri mai mici sau mari, prin care noi înşine modelăm viitorul acestei ţări. Fiecare decizie responsabilă pe care o facem este un pas mic, dar sigur către o Românie mai bună, către o societate în care sustenabilitatea este nu doar un deziderat, ci o realitate în care avem acces la educaţie şi servicii medicale de calitate, utilizăm preponderent energie verde, avem condiţii de muncă decente, iar respectul pentru mediul înconjurător şi pentru comunitate în general este o constantă în viaţa de zi cu zi“, concluzionează vicepreşedintele Raiffeisen Bank.

7. Mihaela Lupu, noul CEO şi preşedinte al Directoratului UniCredit Bank România

Mihaela Lupu, noul CEO şi preşedinte al Directoratului UniCredit Bank România, spune că în următorii 10 ani, dar şi în cei ce le vor urma banca românească cu capital italian va urmări obiectivul de a-şi consolida poziţia în sectorul bancar, valorificând modelul paneurpean unic. „Ambiţia noastră este să le putem oferi clienţilor o ofertă cuprinzătoare, de excepţie, care să răspundă tuturor nevoilor lor. Sunt convinsă că, alături de colegii mei din UniCredit şi de cei mai buni parteneri vom reuşi să ne îndeplinim această ambiţie. Şi, mai mult decât atât, sunt convinsă că UniCredit va continua să fie una dintre băncile esenţiale pentru viitorul României şi al Europei.” Industria bancară se va confrunta cu o serie de provocări, dar şi de oportunităţi în următorii 10 ani, anticipează noua şefă a UniCredit Bank România. „Importanţa pe care încep să o aibă serviciile bancare digitale, ascensiunea companiilor fintech şi a tehnologiei blockchain, utilizarea din ce în ce mai frecventă a inteligenţei artificiale (AI) şi a machine learning (ML) sunt doar câteva dintre elementele care cred că vor influenţa şi schimba sectorul bancar la nivel internaţional.” Iar băncile care sunt capabile să se adapteze la cerinţele în schimbare ale clienţilor şi la noile tehnologii vor fi cele care vor avea succes în această industrie în continuă evoluţie, în opinia liderului UniCredit Bank. „Dacă vorbim despre sectorul bancar românesc, acesta a demonstrat că este unul solid şi foarte rapid adaptabil la contextul complex al ultimilor ani - pandemie, război la graniţă. Acest lucru îmi dă certitudinea că şi în viitor, vom reuşi să ne îndeplinim rolul important pe care îl avem în societate, acela de a finanţa economia şi de a ne sprijini angajaţii şi clienţii.”

În privinţa evoluţiei României în următorii 10 ani, Mihaela Lupu spune că mediul de business poate şi trebuie să joace un rol vital în crearea unui viitor mai bun şi mai echitabil pentru toţi. “De aceea invitaţia şi mesajul meu pentru viitor este despre sustenabilitate: să ne asigurăm că ne folosim puterea şi resursele în mod responsabil, pentru a educa, pentru a construi şi pentru a include. Doar în felul acesta ne vom asigura că exista viitor.”

8. Traian Halalai, preşedintele executiv al Exim Banca Românească: „Ne-am adaptat, am învăţat, am modernizat, am schimbat stiluri, mentalităţi şi percepţii. Am performat în mod inteligent, devenind o bancă universală românească de top.”

Traian Halalai, preşedintele executiv al Exim Banca Românească, declară că priveşte cu mândrie ultimul deceniu de activitate al băncii - în care practic a reinventat modelul de business - şi spune că are toată încrederea că şi în deceniul următorul banca, ajunsă pe locul 8 în topul după active, va continua să se dezvolte accelerat. “Ne-am adaptat, am învăţat, am modernizat, am schimbat stiluri, mentalităţi şi percepţii. Am performat în mod inteligent, devenind o bancă universală românească de top. Sunt realizări remarcabile pentru o bancă ce în urmă cu 10 ani ocupa poziţia 21 în sistemul bancar. Avem capacitatea de a face faţă provocărilor, de a fi deschişi la noi abordări şi de a ne adapta permanent astfel încât să construim un brand puternic pe piaţa bancară. Un brand care am toată convingerea că îşi va îndeplini misiunea asumată - de a contribui la creşterea prosperităţii în România prin construirea de parteneriate durabile pentru bunăstarea socială şi performanţa economică a clienţilor săi. Pentru că România creşte cu noi toţi!” Pe piaţa bancară românească există încă destul loc pentru consolidare şi aceasta va fi tendinţa principală, este de părere şeful Exim Banca Românească, care anticipează că procesul de consolidare a sistemului bancar va continua, lucru care îi va permite să mobilizeze mai bine resursele pentru susţinerea intermedierii financiare în România. „Acest proces va fi însoţit în mod evident de continuarea investiţiilor în digitalizarea produselor şi serviciilor bancare, proces care, obligatoriu, va trebui dublat de eforturi în zona educaţiei financiare pentru reducerea disparităţilor care există între mediul urban şi rural în România. Pe măsură ce dezvoltările şi investiţiile IT vor avansa, vom asista desigur şi la o schimbare a arhitecturii comerciale axată pe remodelarea reţelei bancare tradiţionale. Cred că în viitor unităţile bancare vor rămâne principalul punct de contact, dar vor funcţiona după un model hibrid - cu personal pentru consiliere şi canale alternative de distribuţie (unităţi de tip self-banking, ghişee automate, ATM-uri etc.) pentru o acoperire mai bună a nevoilor de servicii financiare.” Cât priveşte strategiile de finanţare, este evident că băncile se vor concentra din ce în ce mai mult pe finanţările verzi care vor facilita tranziţia spre o economie cu emisii de carbon reduse. Şi este aşteptată şi o creştere a orientării băncilor spre creditarea companiilor care generează o valoare adăugată mai ridicată (aport crescut de tehnologie), astfel încât să fie stimulat şi procesul de tranziţie digitală în România. De asemenea, creditarea activităţii companiilor locale cu activitate industrială poate şi trebuie să ocupe un loc central pe agenda băncilor, pentru îmbunătăţirea ofertei la nivel agregat şi reducerea presiunii pe deficitul comercial, explică Halalai. Referindu-se la evoluţia României în perspectivă, şeful Exim Banca Românească spune că economia pare să se îndrepte treptat spre un model de creştere în care rolul investiţiilor va fi unul mult mai important, iar, în condiţiile în care acest model se va menţine pe termen mai lung, potenţialul economiei româneşti va creşte gradual în următorii zece ani. De aceea, Traian Halalai consideră că România are atuuri pentru a-şi modela o traiectorie de dezvoltare conturată puternic în jurul ideii de valorificare a poziţiei sale geostrategice, ca stat membru al Uniunii Europene - statut care asigură accesul la resurse semnificative, şi ca element de stabilitate în regiunea Europei de Est. “Astfel, cred că România de peste 10 ani va fi cel mai probabil o economie activă, dezvoltată şi puternică, un element de stabilitate regională şi un partener de afaceri valoros, alături de partenerii internaţionali. Valorificând oportunităţile oferite, stimulând intens potenţialul local valoros de dezvoltare tehnologică, creând locuri de muncă inteligente pentru noile generaţii, avem toate premisele care, în 10 ani, să ne conducă la concluzia că putem vorbi despre o economie românească puternică, dinamică, o economie a viitorului european şi global.”

9. Gyula Fater, CEO al OTP Bank: „Digitalizarea, automatizarea şi inteligenţa artificială duc la transformări dincolo de înţelegerea noastră actuală

La rândul lui, Gyula Fater, CEO al OTP Bank, spune că ritmul schimbării este exponenţial şi este extrem de dificil să anticipăm cum va arăta lumea peste trei ani, făcând anul 2033 să pară un scenariu care iese direct din science fiction (SF). “Digitalizarea, automatizarea şi inteligenţa artificială duc la transformări dincolo de înţelegerea noastră actuală. Cu toate acestea, cred că cel mai critic aspect nu va fi legat de posibilităţile create de aceste inovaţii, ci mai degrabă de factorul uman, modul în care ne putem adapta şi naviga în acest peisaj care evoluează rapid. Ritmul schimbării din jurul nostru a accelerat semnificativ până la punctul în care majoritatea elevilor nu pot răspunde astăzi cu exactitate la o simplă întrebare despre viitoarele lor cariere, deoarece majoritatea profesiilor pe care le vor exercita nici măcar nu există încă.” Aşadar, pregătirile noastre pentru următorul deceniu ar trebui să se concentreze în primul rând pe factorii umani, cum ar fi educaţia continuă, adaptabilitatea şi starea de bine mentală, consideră şeful OTP Bank. Dar, luând în considerare o predicţie mult mai tangibilă, Gyula Fater speră că până în 2033, România va avea un sistem de autostrăzi dezvoltat care să conecteze toate oraşele mari, euro va fi înlocuit deja leul ca monedă naţională, vom fi aderat în sfârşit la spaţiul Schengen şi România nu va mai fi subiect al procedurii de deficit bugetar excesiv impusă de Uniunea Europeană. În privinţa evoluţiei posibile a sectorului bancar în viitor, şeful OTP Bank România aminteşte că în anii 1960, în Statele Unite, primele ATM-uri şi carduri de plată

şi-au făcut debutul, iar principala aşteptare la acea vreme era că, într-un deceniu, majoritatea sucursalelor băncilor vor dispărea, împreună cu numerarul, ceea ce nu s-a întâmplat. “Acum, 60 de ani mai târziu, îmi pot imagina o societate fără numerar care va apărea în anii 2030, foarte posibil condusă de o tehnologie sau un instrument care nu a fost încă inventat. În opinia mea, interacţiunea umană va avea în continuare un rol, dar va deveni mai puţin frecventă şi va fi utilă în special în tranzacţiile mai complexe. În consecinţă, băncile vor trebui să-şi extindă sfera de operaţiuni, oferind o gamă mai largă de servicii şi produse dincolo de cele financiare tradiţionale”. Sectorul bancar românesc are resurse şi se poate dezvolta la un nivel deplin, aşa cum vedem în economiile mai dezvoltate, concluzionează şeful OTP Bank România.

10. Samir Karia, country officer, Citi Romania: „Permacriza pe care o vedem prelungindu-se dincolo de pandemie, războaie şi schimbări climatice ne determină să ne gândim mai mult la problemele de securitate. Aceasta este cu siguranţă o temă pentru liderii din întreaga lume, indiferent de sector - cum să construim companii şi ţări mai reziliente.”

Sintetizând situaţia din prezent, Samir Karia, country officer la Citi Romania, aminteşte că trăim vremuri fără precedent, în care putem distinge cinci megatendinţe ce remodelează mediul de afaceri într-un mod accelerat: schimbările climatice, dezvoltările tehnologice, dezechilibrele demografice, instabilitatea geopolitică şi polarizarea socială. “La Citi, a ne ajuta clienţii să gestioneze aceste provocări şi să îmbrăţişeze oportunităţile lumii noastre în schimbare reprezintă fundamentul misiunii noastre: aceea de a sprijini creşterea şi progresul economic. Din poziţia de bancă globală de top, vom continua să ne folosim resursele şi experienţa pentru a ajuta clienţii şi comunităţile să rezolve marile provocări cu care se confruntă în fiecare zi - în energie, finanţare sustenabilă, infrastructură, rezilienţa lanţului de aprovizionare şi alte domenii.” Iar tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon este tema-cheie care va guverna din ce în ce mai mult strategiile de afaceri în următorii 10 ani. „Permacriza” pe care o vedem prelungindu-se dincolo de pandemie, războaie şi schimbări climatice ne determină să ne gândim mai mult la problemele de securitate. Aceasta este cu siguranţă o temă pentru liderii din întreaga lume, indiferent de sector - cum să construim companii şi ţări mai reziliente, mai spune şeful Citi Romania. “Am putea spune că există un nou S în ESG, care înseamnă Securitate, fie că este vorba de securitate alimentară, securitate energetică sau securitate financiară.” De asemenea, Citi urmăreşte îndeaproape progresele tehnologice şi investeşte mai mult în modernizarea infrastructurii la nivelul băncii, ca parte a unui program amplu de transformare la nivel global. Totodată, banca eficientizează şi automatizează procesele, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea şi accesibilitatea datelor în cadrul organizaţiei. “Citi continuă să lucreze cu clienţi din segmentele noastre ţintă – guverne, companii mari multinaţionale şi locale, instituţii financiare, precum şi cu companiile mijlocii (middle-market) cu creştere rapidă, care devin globale într-un ritm record. Investim din ce în ce mai mult în clienţi care conduc noua economie, cum ar fi cei din tehnologie, sănătate şi energie curată.” Peisajul serviciilor bancare, adaugă şeful Citi, este în mod clar sub influenţa megatendinţelor subliniate mai sus, trecând prin schimbări impulsionate în special de tehnologie, de nevoile în schimbare ale clienţilor şi de mediul de reglementare. În ceea ce priveşte tehnologia şi transformarea digitală, este clar că digitalizarea serviciilor bancare va continua, cu accent pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor prin platforme online şi mobile, în special când vine vorba de procesele de onboarding şi instrumente avansate de plată digitală. De asemenea, evoluţii precum open banking, AI şi automatizare, soluţiile de tip chatbot şi robo-advisorii vor avea un rol de jucat în dezvoltarea de noi produse financiare şi în îmbunătăţirea eficienţei operaţionale. În acest sens, şeful Citi România susţine că reglementările privind confidenţialitatea datelor, open banking şi securitatea cibernetică vor continua să evolueze, influenţând modul în care funcţionează băncile. “Acest nou peisaj va face cu siguranţă securitatea cibernetică să devină şi mai critică, băncile având nevoie să investească în măsuri de securitate robuste pentru a proteja datele clienţilor şi activele financiare. În acest context, reţelele fizice ale băncilor vor continua să se transforme, sucursalele băncilor tradiţionale evoluând pentru a deveni mai orientate spre consiliere şi servicii mai complexe, cu mai puţine servicii de tranzacţionare de rutină efectuate în persoană.” În ceea ce priveşte sustenabilitatea, considerentele de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) vor deveni parte integrantă a activităţii bancare, şeful Citi aşteptându-se ca băncile să ofere mai multe opţiuni de investiţii sustenabile, concentrându-se în acelaşi timp pe reducerea propriei amprente asupra mediului. “Aceste aspecte sunt strâns legate şi de nevoia mai mare de planificare a rezilienţei - în faţa ameninţărilor cibernetice crescute, a tulburărilor sociale şi a dezastrelor naturale, va fi necesar ca băncile să prioritizeze planificarea rezilienţei pentru a asigura continuitatea operaţiunilor.” În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, mulţi dintre liderii cu care şeful Citi spune că vorbeşte sunt de acord că tema capitalului uman va creşte în importanţă în următorii ani şi, cel mai probabil, competiţia pentru talente va rămâne acerbă, iar capacitatea băncilor de a crea o cultură corporativă centrată pe angajaţi va fi cheia. „Flexibilitatea şi munca de la distanţă vor continua să fie o tendinţă importantă, influenţând modul în care băncile îşi structurează forţa de muncă şi utilizează tehnologia pentru a sprijini activitatea remote.”

Alături de asta, salariul echitabil, munca cu sens şi îmbrăţişarea diversităţii sunt factori determinanţi în decizia angajaţilor de a rămâne sau a pleca din organizaţie, aspecte pe care le observ mai ales când vine vorba de generaţiile tinere de profesionişti. Este evident că nicio bancă nu va reuşi să treacă prin astfel de provocări şi transformări semnificative, fără parteneriate puternice dincolo de graniţele organizaţiei şi fără o colaborare continuă cu partenerii şi instituţiile de piaţă, cu factorii de decizie, inovatorii şi alţi stakeholderi relevanţi.” În privinţa evoluţiei economiei în perspectivă, şeful Citi spune că vede România ca o ţară cu potenţial semnificativ şi strategică pentru activitatea Citi în Europa. “Climatul de atragere a companiilor străine pentru a investi în România s-a îmbunătăţit în ultimii doi ani, odată cu redeschiderea economiei. Observăm o creştere a interesului investitorilor străini pentru a dezvolta proiecte în România, dar şi a companiilor româneşti cu creştere rapidă, care caută să se extindă la nivel internaţional. Suntem aici pentru a ajuta piaţa locală să se dezvolte şi să devină cu adevărat un campion regional puternic.”

11. Mustafa Tiftikcioglu, CEO al Garanti BBVA

Legat de viitorul României, Mustafa Tiftikcioglu, CEO al Garanti BBVA, are  convingerea că în următorul deceniu provocările de natură economică din România se vor atenua comparativ cu anii anteriori, existând o perspectivă pozitivă, iar prognozele care indică o perioadă de stabilitate economică susţinută, fără crize la orizont, se vor confirma, şi vom asista la o creştere economică constantă şi sănătoasă. „Cred că implementarea planului de redresare şi rezilienţă, precum şi utilizarea altor fonduri UE ar trebui să genereze investiţii majore, care mai apoi vor fi un motor de creştere. Se anunţă, de asemenea, şi o temperare a inflaţiei, alături de o creştere a consumului privat, ca urmare a majorării salariului minim, a pensiilor şi a salariilor.” Pentru a aborda acest peisaj, Garanti BBVA îşi concentrează strategia de business pe câteva aspecte-cheie, respectiv îmbunătăţirea portofoliului de soluţii financiare pentru a răspunde mai bine nevoilor clienţilor, dezvoltarea digitală (tehnologia fiind crucială în industria bancară de astăzi), angajaţi, precum şi sustenabilitate, respectiv protejarea mediului, după cum spune şeful băncii. “Aş rezuma prin a spune că mizăm pe stabilitatea economică, iar elemente de mai sus, împreună, formează strategia noastră pentru un viitor de succes şi responsabil în industria bancară.” În ceea ce priveşte sectorul bancar, privind la următorii zece ani, de asemenea estimările Garanti BBVA privind evoluţia şi dezvoltarea sunt optimiste, potrivit lui Mustafa Tiftikcioglu. “Vedem la orizont un sector bancar robust şi solid, cu mai multe tendinţe favorabile. Ne aşteptăm la o scădere a creditelor neperformante în continuare, reflectând un mediu de creditare mai sănătos. În plus, estimăm o continuare a îmbunătăţirii ratelor de solvabilitate, trend similar cu anii precedenţi, ceea ce va contribui la stabilitatea şi încrederea generală a sectorului bancar. Aceste evoluţii pozitive sunt semne promiţătoare atât pentru industrie, cât şi pentru clienţi. De asemenea, în următorul deceniu, anticipăm o stabilizare a ratelor dobânzilor şi o creştere a încrederii populaţiei în împrumuturi, aspecte care de altfel sunt deja vizibile în sector. Ştim că ratele stabile ale dobânzilor oferă predictibilitate, stimulând creşterea economică şi planificarea financiară prudentă. Mai mult, o dovadă în plus a acestei încrederi în sistem poate fi văzută în evoluţia pozitivă a depozitelor populaţiei.”  În concluzie, încercând să facă o predicţie generală pentru următorul deceniu, şeful Garanti BBVA îşi exprimă optimismul faţă de ce va urma.

“Cred cu tărie că în pofida vremurilor tulburi şi provocatoare din deceniile trecute, anii următori vin cu o promisiune de stabilitate, creştere economică şi bunăstare a românilor. Am rezistat furtunilor, ne-am adaptat la schimbări şi am învăţat din toate acestea. Cu rezilienţă şi inovaţie, suntem gata să navigăm către un viitor cu imprevizibilitate minimă şi să contribuim la viitor mai bun si mai prosper pentru toţi”, concluzionează Mustafa Tiftikcioglu, liderul Garanti BBVA.

12. Paolo Vivona, CEO Intesa Sanpaolo Bank: Ţara are un sector tehnologic în creştere, o forţă de muncă calificată şi este o destinaţie atractivă pentru investiţiile străine

Paolo Vivona, noul şef al Intesa Sanpaolo Bank, evidenţiază angajamentul ferm al grupului italian Intesa Sanpaolo şi al subsidiarei locale pentru o nouă ”călătorie” de creştere în România. “Grupul continuă să investească pe piaţa locală, aşa cum a demonstrat-o şi prin recenta achiziţie a First Bank.  Ca planuri de viitor, continuăm să ne concentrăm asupra portofoliilor de credite corporate şi de depozite, precum şi asupra calităţii portofoliului şi evoluţiei creditelor performante. Având sprijinul unui grup financiar internaţional solid, vom profita de sinergiile cu compania-mamă şi cu băncile din divizia ISBD. Fiind o bancă universală, intenţionăm să dezvoltăm în continuare activităţile de retail şi să extindem serviciile bancare digitale.” Recunoscând că este dificil să faci predicţii, şeful Intesa Sanpaolo Bank aminteşte că România a cunoscut o creştere economică semnificativă în ultimii ani şi anticipează că această evoluţie probabil va continua şi în următorul deceniu. “Ţara are un sector tehnologic în creştere, o forţă de muncă calificată şi este o destinaţie atractivă pentru investiţiile străine. Desigur, ritmul de creştere depinde de mai mulţi factori, inclusiv de condiţiile economice globale şi de politicile guvernamentale. Totodată, mediul economic global a manifestat în ultimii ani o volatilitate crescută şi putem observa că din anumite puncte de vedere provocările economice sunt mai mari decât în urmă cu 5 sau 10 ani.” În aceste circumstanţe, directorul general al Intesa Sanpaolo Bank consideră că sistemul bancar din România îşi va continua consolidarea, prin reducerea numărului de bănci. “Aceasta este consecinţa atât a evoluţiilor în materie de cerinţe prudentiale, care se transpun în costuri de conformitate, percepţiei asupra riscurilor, dar si unei evoluţii fireşti spre un sistem bancar matur, cu un număr mai redus de bănci, dar de dimensiuni mai mari.” De asemenea, completează el, probabil va exista o creştere şi din punctul de vedere al activelor şi al capitalizării, care se poate situa la un nivel uşor mai ridicat decât creşterea PIB-ului. Ne putem aştepta la o “maturizare” a sistemului bancar şi din punct de vedere al ”sofisticării”, atât a ofertelor cât şi a aşteptărilor din partea clienţilor, datorită îmbunătăţirii nivelului de educaţie financiară în rândul acestora - băncile având şi urmând să aibă şi în viitor o contribuţie importantă, în creşterea nivelului de educaţie financiară, atât prin acţiuni directe, cât şi prin com­portamentul de zi cu zi faţă de proprii clienţi, adaugă Paolo Vivona. Totodată, este evident că transformarea digitală va continua, AI-ul, tehnologiile emergente, automatizarea, serviciile personalizate şi opţiunile bancare mai convenabile putând să  devină normă, mai spune el. Şi, cel mai probabil, băncile vor pune un accent mai mare pe factorii de mediu, sociali şi de guvernanţă (ESG). “Finanţarea durabilă şi investiţiile responsabile vor deveni o parte integrantă a operaţiunilor bancare.”

România va creşte cu noi toţi! Concluzionează bancherii.